Declaraţia a fost făcută în cadrul dezbaterii dedicate prezentării programului de şase luni al Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care a început la 1 ianuarie.
”Pe scurt – principalele noastre priorităţi au ca scop să contribuie la o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă”, a sintetizat premierul suedez, conform site-ului Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE.
Kristersson a menţionat Ucraina ca ”prima prioritate a tuturor”, apreciind că victoria Ucrainei este existenţială pentru Europa şi pentru întreaga lume. ”Prima noastră prioritate în calitate de preşedinte al Consiliului va fi să lucrăm – împreună cu Parlamentul European – pentru a promova securitatea Europei prin sprijinirea Ucrainei şi pentru a sublinia importanţa geopolitică a UE într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a spus premierul suedez.
Preşedinţia suedeză a Consiliului UE îşi propune să asigure continuarea sprijinului economic, politic, umanitar şi militar al UE pentru Ucraina, inclusiv monitorizarea progreselor înregistrate de Kiev în ceea ce priveşte reformele în vederea aderării la UE, redresarea şi reconstrucţia ţării, pentru care Kristersson a evocat un ”plan Marshall”, efort în care activele ruseşti îngheţate să fie utilizate pentru a repara o parte din distrugeri.
Referitor la aspectul securităţii, premierul suedez a punctat că libera circulaţie în UE nu ar trebui să însemne libera circulaţie a activităţilor infracţionale şi a pledat pentru intensificarea cooperării europene împotriva crimei organizate şi promovarea unei politici comune şi coerente în domeniul migraţiei.
Un alt domeniu în care UE are un rol crucial de jucat este tranziţia ecologică, o sarcină care a devenit şi mai urgentă din cauza războiului din Ucraina. Planul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 este vital pentru a atinge neutralitatea în materie de CO2 până în 2050 şi pentru a respecta obiectivele stabilite în Acordul de la Paris, a continuat premierul suedez. Preşedinţia suedeză intenţionează să ajute la consolidarea UE ca lider în tranziţia ecologică.
Tranziţia ecologică are legătură cu competitivitatea pe termen lung a UE, a treia prioritate a preşedinţiei suedeze a Consiliului UE. În ultimele trei decenii, piaţa unică a încurajat o concurenţă sănătoasă şi a construit economii şi industrii puternice pe întreg continentul. În pofida acestui fapt, productivitatea este în urmă, iar tot mai puţine dintre cele mai mari firme de pe planetă au sediul în UE. În prezent, cheltuim mult mai puţin pentru cercetare şi dezvoltare decât SUA şi China, iar preţurile ridicate la energie ar putea îndepărta investiţiile din Europa, a atras atenţia Kristersson, estimând că este nevoie de o nouă strategie pe termen lung la nivelul UE pentru a stimula competitivitatea şi productivitatea.
O altă prioritate a preşedinţiei suedeze va fi susţinerea valorilor fundamentale comune ale Uniunii, în special pentru statul de drept.
În cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European, europarlamentarul Siegfried Mureşan i-a cerut premierului suedez ca aderarea României la spaţiul Schengen să rămână pe agenda Consiliului în următoarea perioadă, argumentând că, aşa cum aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO va face să fim cu toţii mai în siguranţă, aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va face, de asemenea, să fim cu toţii mai în siguranţă.
„Înţeleg dezamăgirea care a fost resimţită în ceea ce priveşte dosarul Schengen. Suedia înţelege, la fel ca orice alt stat membru, că Bulgaria şi România sunt dornice să adere la Schengen şi suntem pregătiţi să punem această chestiune pe ordinea de zi”, a răspuns Ulf Kristersson, conform paginii de Facebook a europarlamentarului român.
Sursa foto: Flickr