Suedia, care asigură în acest semestru preşedinţia Consiliului UE, şi Danemarca sunt îngrijorate că această regulă europeană le ameninţă modelul de negociere colectivă între patronate şi sindicate.
Miercuri, Ministerul danez al Muncii a anunţat un recurs în anulare la Curtea de Justiţie a UE împotriva acestei directive, care a intrat în vigoare la 14 noiembrie.
‘Concluzia noastră preliminară este că Suedia ar trebui să se alăture plângerii daneze’, a declarat ministrul adjunct al muncii, Paulina Brandberg, pentru agenţia suedeză TT.
‘Este în interesul Suediei ca stat membru să apere foarte clar modelul suedez’, a adăugat ea.
Dintre cele 27 state ale UE, 21 au un salariu minim legal, în timp ce în Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia, salariile sunt stabilite prin negociere colectivă.
Chiar dacă stabilirea unui salariu minim rămâne o prerogativă naţională, statele membre vor trebui de acum înainte ‘să garanteze că salariile lor minime naţionale le permit lucrătorilor un trai decent, ţinând cont de costul vieţii şi de nivelul general de remunerare’.
Textul le mai cere statelor unde mai puţin 80% dintre angajaţi sunt acoperiţi prin negocierea colectivă să stabilească ‘un plan de acţiune vizând creşterea acestui grad de acoperire’.
Deşi în Suedia salariile sunt mari, partenerii sociali, inclusiv sindicatele, nu văd cu ochi buni acordul european obţinut în iunie trecut şi validat în septembrie de Parlamentul European.
Atât Democraţii Suediei (extrema dreaptă), principalul sprijin al guvernului în parlament, cât şi social-democraţii din opoziţie sunt la rândul lor ostili proiectului.