Astfel, 37% dintre suedezi sprijină aderarea la NATO, în timp ce 36% se opun unei astfel de evoluţii, ceea ce reprezintă o adevărată provocare pentru premierul social-democrat Stefan Lofven, care a respins posibilitatea ca Suedia să devină membră a blocului nord-atlantic.
Sondajele anterioare indicau că o majoritate clară din populaţie atât în Suedia, cât şi în Finlanda (ambele membre ale Uniunii Europene) doreşte ca aceste ţări să nu adere la Alianţa Nord-Atlantică.
Totuşi, incidentul recent în care a fost semnalată prezenţa unui submarin, foarte probabil rusesc, în apele teritoriale suedeze a pus sub semnul întrebării capacitatea Suediei de a se apăra singură, mai ales pe fondul crizei din estul Ucrainei.
Luna trecută, autorităţile de la Stockholm au anunţat că două avioane militare ruse au intrat în spaţiul aerian suedez, incident calificat de partea suedeză drept o încălcare gravă din partea Moscovei.
O comisie creată de guvernul precedent de la Stockholm a declarat miercuri că Suedia trebuie să ia în calcul aderarea la NATO, dar noul ministru al apărării Peter Hultqvist a respins o astfel de posibilitate.
Forţele armate suedeze şi cele finlandeze cooperează cu alte trei state nordice, care fac parte din NATO (Danemarca, Norvegia şi Islanda), şi au cooperat cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul misiunii internaţionale din Afganistan.