Suedia, care a aderat la NATO la începutul lunii martie, alocă sume suplimentare pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile operaţionale ale serviciilor de urgenţă în caz de conflict, pentru a-şi consolida securitatea cibernetică şi pentru a suplimenta stocurile de medicamente, a declarat ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, într-o conferinţă de presă.
De asemenea, fondurile vor fi direcţionate de asemenea către modernizarea adăposturilor antiatomice, a sistemului de alimentare cu apă şi a infrastructurii de transport.
„Situaţia în materie de politică de securitate s-a deteriorat de mult”, a declarat Bohlin pentru presă.
Ministrul a stârnit controverse în ianuarie după ce a declarat la o conferinţă pe probleme de apărare că „ar putea fi un război în Suedia”. La scurt timp după aceea, comandantul şef al forţelor armate suedeze, Micael Biden, a afirmat că suedezii trebuie să „se pregătească mental pentru un război”.
Suedia şi-a redus cheltuielile militare după încheierea Războiului Rece, însă a inversat tendinţa după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014.
În martie 2022, după invazia rusă în Ucraina, Suedia a anunţat că va creşte în continuare cheltuielile militare pentru a le aduce „cât mai repede” la 2% din PIB, obiectivul stabilit de NATO.
Guvernul suedez a declarat la sfârşitul anului 2023 că acest obiectiv va fi atins în 2024.
Autorităţile suedeze au reactivat conceptul de „apărare totală” în 2015 şi au intensificat acest efort după invazia rusă în Ucraina din 2022, numind un ministru al apărării civile, alături de ministrul forţelor armate, pentru a mobiliza întreaga societate.