Suma pe care recuperatorii de creanţe o pot cere debitorilor ar putea fi plafonată

‘Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent’, se arată în proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Această prevedere, dacă va fi votată de Parlament, se va aplica inclusiv contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare.

‘O firmă de recuperare creanţe cumpără de la bănci un pachet de credite neperformante, apoi se îndreaptă împotriva debitorului pentru a recupera creanţa. De multe ori aceste credite sunt vândute la 10% din valoarea lor, ca să facem o medie. Consumatorii sunt executaţi silit, adică sunt scoşi din casă, apoi casa vândută la preţuri derizorii, iar consumatorilor le este imputată şi diferenţa dintre suma împrumutată şi cea la care a fost vândută casa’, a susţinut senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatori şi preşedintele Comisiei economice din Senat.

Zamfir a mai spus că această prevedere a existat în legislaţia românească încă din 1864, dar a fost eliminată în 2011. Potrivit acestuia, de cele mai multe ori există înţelegeri între bănci, recuperatori şi executori, existând multe reclamaţii în acest sens.

Senatorii au adus mai multe exemple de consumatori care au luat un credit, casa a fost vândută de recuperatori pe sume mici, iar tot acei consumatori au fost puşi să returneze diferenţa dintre preţul la care s-a vândut imobilul şi suma împrumutată.

Pe de altă parte, Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a precizat că iniţiatorii acestei modificări au generalizat situaţia.

‘De regulă, creditele ipotecare nu fac obiectul cesiunilor de creanţe. Refuz să cred că se întâmplă anumite înţelegeri, aşa cum aţi spus, iar, dacă este aşa, analizarea acestor situaţii este resortul anumitor instituţii. Dumneavoastră generalizaţi’, a arătat Dănescu.

El a mai spus că după 90 de zile de neplată creditul se consideră neperformant, însă în această perioadă banca face nenumărate eforturi şi notificări către client, informându-l inclusiv că există riscul să fie executat silit.

Zamfir i-a răspuns că scopul acestei legi nu este să se îndrepte împotriva sistemului bancar, ci pentru a ajuta consumatorii.

‘Vom iubi băncile atunci când vor trata consumatorul ca pe un partener. Marea discuţie de ani de zile este că băncile nu i-au tratat pe cei pe care îi împrumută ca pe nişte parteneri, pentru că, în perioada crizei, banca nu a împărţit povara cu cei care au luat credite. Banca are şi ea răspundere pentru modul în care a fost făcută evaluarea’, a mai spus senatorul.

El a adăugat că în această situaţie sunt peste un milion de familii care au luat credite.

‘Sunt 1,1 milioane de contracte care au ajuns în mâna recuperatorilor. Unele nici nu sunt contracte, pentru că o parte din acele sume nu pot fi justificate, există şi situaţii când se transferă aceste datorii fără să existe în spate un contract. Habar nu am cum au fost stabilite acele sume. Deci 1,1 milioane de familii sunt în mâna unora care, din păcate, nu sunt reglementaţi, aceasta este realitatea’, a continuat Zamfir.

Bogdan Preda, secretarul general al Consiliului Patronatelor Bancare, a precizat că nu ştie de existenţa acestei cifre. ‘Nu ştiu de unde aveţi această cifră. Să fim puţin mai atenţi la detalii, dacă credeţi că rezolvăm această problemă printr-un pachet de legi…’, a spus Preda.

Totodată, Cristian Ştefan, director în cadrul Băncii Naţionale a României, a explicat că acest proiect poate duce la scăderea disciplinei la plată.

‘Acesta este un subiect care la prima vedere nu ar trebui să privească băncile, dar interesul este destul de mare. Acesta este legat de problematica creditelor neperformante. Ştim foarte bine că în toţi anii de criză problema creditelor neperformante a fost serioasă, singura problemă a sistemului bancar semnalată de FMI, de agenţiile de rating, 20%, ceea ce este foarte mult. Am făcut eforturi numeroase, iar băncile au fost nevoite să acţioneze în sensul eliberării de aceste credite, întrucât stricau imaginea. De aici derivă interesul nostru pentru acest proiect legislativ. El ar putea da naştere la scăderea disciplinei la plată, pe lângă efectele benefice pe care nu le contest. Trebuie să avem grijă la ceea ce reglementăm, să nu stricăm mai mult. Există o vorbă, nu încerca să omori o muscă cu un ciocan’, a susţinut reprezentantul BNR.

‘Vă răspund. Dacă acest proiect va intra în vigoare, firma de recuperare nu va mai cumpăra creanţele cu 5-10% din valoarea lor, aceasta nu este piaţă, ci o va cumpăra la valoare mai mare, iar atunci pentru pentru cei care dori să răscumpere nu mai este tentant’, a precizat, în replică, Daniel Zamfir.

Din partea Ministerului Finanţelor, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, a arătat că instituţia pe care o reprezintă nu are observaţi sau propuneri, cu excepţia prevederii potrivit căreia modificarea legislativă se va aplica şi contractelor în derulare. În replică, Zamfir a arătat că, în cazul legii dării în plată, exista o prevedere similară, iar Curtea Constituţională s-a pronunţat deja stabilind că prevederile se pot aplica şi creditelor în derulare.

Consiliul Legislativ a avizat pozitiv acest proiect, cu unele amendamente tehnice aprobate în şedinţa de marţi a comisiilor reunite de specialitate din Senat, care este prima cameră sesizată.