„Transformarea digitală este unul dintre cele mai amplu discutate subiecte în această perioadă, cu atât mai mult cu cât alocările de fonduri prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în această direcţie (a digitalizării), sunt semnificative – un procent de 20% din total, adică aproximativ 6 miliarde de euro, în linie cu sumele prevăzute de planurile altor state din Uniunea Europeană. Sumele alocate componentei de conectivitate, însă, sunt destul de mici – sub 2% din PNRR – în contextul în care ţintele în ceea ce priveşte digitalizarea nu pot fi atinse în lipsa unui grad ridicat de conectivitate”, au precizat specialiştii Ericsson prezenţi la ediţia cu numărul 26 a Conferinţei Ziua Comunicaţiilor, scrie Agerpres.
Potrivit Ericsson, cei mai importanţi piloni asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenţia, atunci când ne referim la conectivitate, vizează dezvoltarea reţelelor fixe de fibră optică (ce asigură capabilităţi şi viteze foarte mari) şi conectivitatea wireless de bandă largă.
„La nivel european există nişte ţinte foarte înalte legate de conectivitate şi digitalizare, două noţiuni complementare care pot impulsiona puternic dezvoltarea economică şi socială. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o oportunitate imensă, pe care nu avem voie să o ratăm. Indiferent că suntem factori de reglementare, oameni de decizie în zona guvernamentală sau jucători din industrie, PNRR este o oportunitate, atât pentru noi, în România, cât şi pentru alte ţări. Într-adevăr, conform DESI, România se situează pe locul 10 din 27 în ceea ce priveşte conectivitatea, dar noi considerăm că se poate şi mai bine de atât, mai ales că succesul procesului de digitalizare depinde, într-o foarte mare măsură, şi de nivelul de conectivitate din ţara respectivă”, a declarat Dragoş – Mircea Rebegea, Country Manager România şi Head of Sales România & Moldova, în cadrul Ericsson.
În ceea ce priveşte conectivitatea 5G, specialiştii afirmă că există multe state din Europa care sunt, deja, în urma acelor ţări sau regiuni care conduc clasamentele 5G şi care se află într-un stadiu avansat de implementare a acestei tehnologii în reţelele lor de telecomunicaţii, precum Statele Unite ale Americii sau ţările din Asia de Sud-Est (în special China şi Coreea de Sud). În acelaşi timp, România riscă să rămână, la rândul său, în urma celor mai multe dintre statele membre UE, din acest punct de vedere.
Conform estimărilor Ericsson, tehnologia 5G ar putea aduce economiei României 7,8 miliarde de euro, până în anul 2025, din care beneficiile aduse în zonele rurale ar urma să se ridice la 4,7 miliarde de euro.
În viziunea experţilor de la Ericsson, pentru a reduce decalajul pe care îl înregistrează faţă de alte state şi pentru a valorifica pe deplin oportunităţile pe care le are în faţă, România are la dispoziţie mijloace precum: alocarea de spectru pentru reţelele 5G, cu scopul de încuraja investiţiile – o măsură pe care o adoptă şi multe alte state din Europa; oferirea posibilităţii de a deduce / amortiza investiţiile de capital din taxe, pentru companii / investitori, astfel încât să încurajeze investiţiile în infrastructura de telecomunicaţii, în special pentru reţelele 5G; amplificarea sumelor investite de mediul privat prin intermediul fondurilor publice, inclusiv a celor din PNRR.
„Totodată, România ar putea avea în vedere nu doar exemplele SUA şi pe cel al Asiei de Sud-Est, ci mai ales pe cel al Estoniei – un stat din Europa care a reuşit să se poziţioneze foarte sus în clasamentele digitale şi care prezintă un scenariu de implementare mai apropiat de particularităţile locale”, se arată într-un comunicat de presă al companiei de tehnologie, transmis miercuri AGERPRES.
La finalul anului trecut, în întreaga lume, erau 660 de milioane de clienţi 5G, un număr de 200 de reţele 5G comerciale live şi 20 de reţele care utilizează cea mai recentă generaţie de tehnologie 5G (5G Standalone), relevă datele Ericsson.
Compania Ericsson este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum şi la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.