Summit important, marţi, la New York, pentru a relansa lupta contra încălzirii globale

Evenimentul reprezintă cea mai mare concentrare de lideri mondiali reuniţi vreodată pentru a discuta despre acest dosar, observă cu bucurie organizaţia cu sediul la New York. Pentru secretarul său general, Ban Ki-Moon, ‘este urgent să se acţioneze: cu cât aşteptăm mai mult, cu atât mai mult vom plăti în vieţi umane şi bani pierduţi’, scrie Agerpres.

Scopul negocierilor este de a limita încălzirea la două grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială. Or, potrivit oamenilor de ştiinţă, dacă emisiile de gaze cu efect de seră se menţin la nivelul actual, planeta se va încălzi cu patru până la cinci grade până la sfârşitul secolului.

‘New York este o ocazie unică pentru a evalua disponibilitatea reciprocă de a acţiona cu privire la schimbările climatice’, spune Christiana Figueres, responsabilă cu schimbările climatice în cadrul ONU. Ea nu se aşteaptă ca multe ţări să pună pe masă angajamente cuantificate, dar subliniază că toţi jucătorii importanţi vor fi acolo: guverne, municipalităţi, întreprinderi, companii petroliere, finanţatori, ONG-uri.

Amploarea participării a forţat ONU să prevadă trei sesiuni paralele. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, va rezuma rezultatele obţinute la sfârşitul după-amiezii, revenind apoi negociatorilor responsabilitatea de a le integra la viitoarele lor întâlniri, în decembrie la Lima, apoi la Paris.

Atenţia se va îndrepta spre marile economii emergente, în primul rând China şi India, care se numără printre cele mai importante surse de poluare alături de Statele Unite. Autorităţile de la Beijing şi New Delhi sunt, însă, reticente în ceea ce priveşte reducerea emisiilor ţărilor lor, pentru a nu le încetini creşterea economică, şi insistă ca ţările industrializate să plătească cea mai mare parte din factură. Statele Unite vor fi reprezentate de preşedintele Barack Obama, în timp ce China nu va trimite la New York decât un vicepremier, Zhang Gaoli, iar India – pe ministrul mediului.

În 2009, negocierile desfăşurate la summitul de la Copenhaga pe tema încălzirii globale s-au încheiat aproape cu un fiasco. Numai un plan de ultim moment a permis fixarea unui obiectiv de limitare a încălzirii la două grade în raport cu epoca pre-industrială. Patru ani de negocieri au urmat de atunci pentru a formaliza acest obiectiv, pe care ONU îl susţine prin organizarea summitului de marţi. În perspectivă, se speră încheierea la Paris, la sfârşitul anului 2015, a unui acord global, care ar urma să intre în vigoare începând din 2020.

Schimbările climatice reprezintă un fenomen de modificare pe termen lung a climei, afectată de încălzirea suprafeţei Pământului. Pe de o parte există încălzirea naturală, provenind din activitatea vulcanică şi dintr-o radiaţie solară crescută, fără de care planeta ar fi prea rece pentru a susţine viaţa. Dar, în ultimele decenii, factorul uman a intensificat acest fenomen prin emisia gazelor cu efect de seră, rezultate în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor.

Potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC; Giec, în franceză), structura de referinţă în domeniu, nivelurile atmosferice a trei gaze cu efect de seră sunt acum mai mari decât au fost vreodată în ultimii 800.000 ani. Concentraţiile de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă au crescut cu 40% din epoca pre-industrială şi continuă să crească în fiecare an. Conform previziunilor, în funcţie de cantităţile de emisii, temperaturile vor creşte între 0,3 şi 4,8 grade pe parcursul acestui secol, adăugându-se celor aproximativ 0,7 grade de încălzire anterioară. Nivelul mării ar urma să crească între 26 şi 82 de cm.

Acest lucru, după toate probabilităţile, va exacerba inundaţiile şi seceta, va accelera dispariţia speciilor, va favoriza pierderea de teritorii de coastă în insulele mici şi va crea probleme de sănătate legate în special de valuri de căldură şi boli purtate de apă şi ţânţari. Resursele vor fi mai disputate, provocând conflicte, crize de foame …La o creştere a temperaturii cu peste 4 grade, impactul ar fi ‘grav şi pe scară largă’.