Planeta, în pericol: Summit la New York, pentru a relansa lupta contra încălzirii globale

Potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC; Giec, în franceză), structura de referinţă în domeniu, nivelurile atmosferice a trei gaze cu efect de seră sunt acum mai mari decât au fost vreodată în ultimii 800.000 ani. Concentraţiile de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă au crescut cu 40% din epoca pre-industrială şi continuă să crească în fiecare an. Conform previziunilor, în funcţie de cantităţile de emisii, temperaturile vor creşte între 0,3 şi 4,8 grade pe parcursul acestui secol, adăugându-se celor aproximativ 0,7 grade de încălzire anterioară. Nivelul mării ar urma să crească între 26 şi 82 de cm.

Acest lucru, după toate probabilităţile, va exacerba inundaţiile şi seceta, va accelera dispariţia speciilor, va favoriza pierderea de teritorii de coastă în insulele mici şi va crea probleme de sănătate legate în special de valuri de căldură şi boli purtate de apă şi ţânţari. Resursele vor fi mai disputate, provocând conflicte, crize de foame… La o creştere a temperaturii cu peste 4 grade, impactul ar fi ‘grav şi pe scară largă’.

Summitul de la New York reprezintă cea mai mare concentrare de lideri mondiali reuniţi vreodată pentru a discuta despre acest dosar, observă cu bucurie organizaţia cu sediul la New York. Pentru secretarul său general, Ban Ki-Moon, ‘este urgent să se acţioneze: cu cât aşteptăm mai mult, cu atât mai mult vom plăti în vieţi umane şi bani pierduţi’.

Scopul negocierilor este de a limita încălzirea la două grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială. Or, potrivit oamenilor de ştiinţă, dacă emisiile de gaze cu efect de seră se menţin la nivelul actual, planeta se va încălzi cu patru până la cinci grade până la sfârşitul secolului, scrie Agerpres.

‘New York este o ocazie unică pentru a evalua disponibilitatea reciprocă de a acţiona cu privire la schimbările climatice’, spune Christiana Figueres, responsabilă cu schimbările climatice în cadrul ONU. Ea nu se aşteaptă ca multe ţări să pună pe masă angajamente cuantificate, dar subliniază că toţi jucătorii importanţi vor fi acolo: guverne, municipalităţi, întreprinderi, companii petroliere, finanţatori, ONG-uri.

Amploarea participării a forţat ONU să prevadă trei sesiuni paralele. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, va rezuma rezultatele obţinute la sfârşitul după-amiezii, revenind apoi negociatorilor responsabilitatea de a le integra la viitoarele lor întâlniri, în decembrie la Lima, apoi la Paris.

Atenţia se va îndrepta spre marile economii emergente, în primul rând China şi India, care se numără printre cele mai importante surse de poluare alături de Statele Unite. Autorităţile de la Beijing şi New Delhi sunt, însă, reticente în ceea ce priveşte reducerea emisiilor ţărilor lor, pentru a nu le încetini creşterea economică, şi insistă ca ţările industrializate să plătească cea mai mare parte din factură. Statele Unite vor fi reprezentate de preşedintele Barack Obama, în timp ce China nu va trimite la New York decât un vicepremier, Zhang Gaoli, iar India – pe ministrul mediului.

În 2009, negocierile desfăşurate la summitul de la Copenhaga pe tema încălzirii globale s-au încheiat aproape cu un fiasco. Numai un plan de ultim moment a permis fixarea unui obiectiv de limitare a încălzirii la două grade în raport cu epoca pre-industrială. Patru ani de negocieri au urmat de atunci pentru a formaliza acest obiectiv, pe care ONU îl susţine prin organizarea summitului de marţi. În perspectivă, se speră încheierea la Paris, la sfârşitul anului 2015, a unui acord global, care ar urma să intre în vigoare începând din 2020.

Schimbările climatice reprezintă un fenomen de modificare pe termen lung a climei, afectată de încălzirea suprafeţei Pământului. Pe de o parte există încălzirea naturală, provenind din activitatea vulcanică şi dintr-o radiaţie solară crescută, fără de care planeta ar fi prea rece pentru a susţine viaţa. Dar, în ultimele decenii, factorul uman a intensificat acest fenomen prin emisia gazelor cu efect de seră, rezultate în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor.

Previziuni sumbre de la meteorologi: Valuri uriaşe, inundaţii, temperaturi extreme în următorii 30 de ani

Turbulenţe atmosferice de amploare, episoade de temperaturi extreme, valuri uriaşe – sunt câteva dintre elementele unui tablou apocaliptic al vremii din deceniile viitoare creionat de participanţii la prima conferinţă mondială în domeniul meteorologiei care a avut loc la sfârşitul lunii august, la Montreal.

La iniţiativa Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, agenţie a Naţiunilor Unite, circa o mie de oameni de ştiinţă au dezbătut în oraşul canadian tema ‘Viitorul meteorologiei’.

La aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este dacă încălzirea Pământului va avea loc sau nu. ‘Este un lucru ireversibil, iar populaţia mondială continuă să crească, aşa încât trebuie să ne adaptăm’, susţine Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.

În cursul primului deceniu al secolului al XXI-lea, temperatura medie la suprafaţa planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. Or, o creştere cu un grad Celsius ar duce la mărirea cu 7% a cantităţii de vapori de apă din atmosferă şi, implicit, o accelerare a fenomenelor meteo, având în vedere că evaporarea este motorul circulaţiei apei în atmosferă.

În contextul în care comunitatea ştiinţifică se referă, cel mai des, la o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturii medii la suprafaţa Pământului până în 2050, ‘norii se vor forma mai uşor, mai repede, iar ploile vor fi mai puternice’, provocând mai multe inundaţii , anticipează Simon Wang de la Universitatea din Utah. Episoadele de frig extrem, de genul celui care s-a abătut iarna trecută asupra unei mari părţi a Americii de Nord, vor fi mai intense, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru valurile de căldură şi perioadele de secetă, adaugă cercetătorul american. Provocarea pentru meteorologi este includerea ‘forţei suplimentare’ create de încălzirea climatică în modele de previziuni tot mai complexe, încheie Wang.

Încălzirea planetei va avea nenumărate consecinţe pentru viaţa oamenilor. De exemplu, durata zborurilor va creşte foarte mult, a estimat un meteorolog la universitatea britanică Reading, Paul Williams. Cu ajutorul unui calculator superperformant de la Universitatea americană Princeton, unul din cele mai puternice din lume, el a studiat impactul încălzirii climatice asupra curenţilor de aer de mare altitudine şi viteză de la o altitudine de circa 10 km, acolo unde zboară avioanele de linie. După câteva săptămâni de calcul, verdictul său este clar: ‘Schimbarea climei duce la curenţi de aer mai puternici…Până în 2050, timpul de zbor se va dubla din cauza turbulenţelor’.

Subliniind că în prezent numai 1% în medie din timpul de zbor al avioanelor comerciale este supus turbulenţelor, Williams arată că, în cazul în care concentraţia de bioxid de carbon creşte exponenţial în anii următori, ‘nu se ştie cum vor reacţiona avioanele’ la masele de aer extrem de agitate.

Nici opţiunea pentru transportul maritim nu va fi lipsită de riscuri, meteorologii prognozând valuri imense în oceane. ‘Companiile de transport maritim urmează să facă faţă tot mai des unor valuri uriaşe’, dintre care unele de 40 de metri înălţime, în contextul în care cele de 20 de metri sunt considerate acum excepţionale, afirmă Simon Wang. ‘Nu este decât începutul schimbării climatice, pentru că oceanele vor avea un impact mult mai mare, emanând mai multă căldură şi mai mulţi vapori’, avertizează el.

Calota glaciară groasă a Groenlandei a început să se topească şi ar putea, cu timpul – ‘nu înainte de secolul viitor’ -, să ducă la o creştere cu 6 metri a nivelului oceanelor, arată Eric Brun, cercetător la Meteo-France şi autor al unui recent studiu pe această temă.

În contextul unui număr atât de mare de schimbări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că trebuie luate măsuri de urgenţă în domeniul urbanismului şi că modul de viaţă trebuie adaptat în funcţie de noua realitate.