Spania şi Italia s-au alăturat Franţei şi vor o strategie decisivă pentru rezolvarea crizei care le ameninţă economiile, în timp ce Germania pare să prefere abordarea graduală, pe îndelete, a problemelor.
Liderii UE au în aceste zile mai multe întâlniri pregătitoare înaintea summit-ului din 28-29 iunie de la Bruxelles.
„Suntem prea aproape de marginea prăpastiei ca să ne permitem confort, iar timpul disponibil este foarte scurt pentru schimbările mari de care este nevoie”, comentează Erik Nielsen, economistul şef al UniCredit Londra.
Săptămâna trecută, cancelarul german Angela Merkel a reuşit să reziste presiunilor Franţei, Italiei şi Spaniei de a convinge Germania să accepte măsuri mai agresive, mai rapide, pentru calmarea incertitudinilor din pieţele financiare.
Divergenţele dintre politicienii europeni pe tema strategiei anticriză şi unei integrări mai profunde la nivelul zonei euro au fost subliniate, vineri, de reacţia Bundesbank la decizia Băncii Centrale Europene de a înlesni accesul la lichiditate pentru băncile care au probleme. Banca centrală germană a criticat măsura, deoarece efectele ei ar putea determina creşterea riscurilor din portofoliul instituţiei.
De altfel, creşterea riscurilor şi economisirea banului public sunt principalele argumente aduse de Germania la opoziţia faţă de propunerile ca statele din zona euro să se finanţeze în comun, să garanteze depozitele bancare printr-un fond regional, să crească cheltuielile pentru a stimula economia, să flexibilizeze utilizarea fondurilor de urgenţă ale zonei euro sau să împingă BCE spre un rol mai agresiv în încurajarea creşterii economice, concretizat în viziunea unora prin „relaxarea cantitativă” derulată de Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei în urma crizei financiare mondiale.
Germania consideră că împrumuturile în comun nu sunt o opţiune atât timp cât politica fiscală rămane la latitudinea fiecărui stat în parte, iar agenda BCE ar trebui să se concentreze pe controlul inflaţiei. Berlinul s-a opus şi faţă de achiziţiile de obligaţiuni ale statelor cu probleme efectuate de BCE pentru a scădea dobânzile din piaţă, iar Bundesbank nu a fost de acord cu operaţiunile LTRO de refinanţare pe trei ani efectuate în decembrie şi februarie de banca zonei euro, prin care a injectat în piaţă lichidităţi de peste 1.000 miliarde euro.
Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei s-au retras uşor săptămâna trecută datorită speranţelor din piaţă că liderii europeni vor conveni la summit noi măsuri de luptă cu criza. Randamentul obligaţiunilor spaniole cu maturitatea la 10 ani a închis vineri la 6,38%, după ce depăşise 7% în prima parte a săptămânii. În cazul Italiei, costurile de finanţare la maturitate similară au coborât la 5,8%, faţă de 6,17% la 18 iunie.
Liderii din Germania, Franţa, Italia şi Spania s-au întâlnit vineri la Roma pentru discuţii pregătitoare înainte de summit. La reuniune, premierul italian Mario Monti, preşedintele francez Francois Hollande şi premierul spaniol Mariano Rajoy au făcut front comun, cerându-i lui Merkel flexibilizarea fondurilor de criză ale zonei euro, astfel încât să poată fi folosite pentru recapitalizarea directă a băncilor.
Cancelarul german a respins planul propus săptămâna trecută de Monti, de a folosi fondurile (Fondul European de Stabilitate Financiară şi Mecanismul European de Stabilitate) pentru a cumpăra obligaţiuni, şi şi-a reiterat opoziţia faţă de folosirea instituţiilor pentru recapitalizarea directă a băncilor.
Contribuabilul german nu poate accepta canalizarea de fonduri direct către bănci din alte ţări, deoarece nu ar avea cum să supravegheze cum este cheltuit banul, a spus Merkel la Roma.
Miliardarul George Soros a declarat, într-un interviu acordat Bloomberg Television, că poziţia lui Merkel agravează criza deoarece statele din zona euro au nevoie de creştere, şi nu de austeritate, pentru a-şi putea plăti datoriile.
„Merkel a devenit un lider puternic. Din păcate, conduce Europa într-o direcţie greşită”, a afirmat Soros.
Deşi liderul german a spus de mai multe ori că zona euro are nevoie de o soluţie de tip „pas cu pas” şi că nu există o rezolvare „big bang” pentru criză, Monti consideră că summit-ul din această săptămână s-ar putea dovedi de importanţă critică pentru supravieţuirea euro.
Dacă Europa nu va marca progrese clare spre o mai strânsă integrare fiscală şi financiară, atacurile speculative asupra ţărilor cu probleme vor creşte tot mai accelerat, a afirmat Monti săptămâna trecută, citat de mai multe ziare europene, inclusiv Le Monde şi El Pais.
Hollande şi-a reiterat, la întâlnirea de la Roma, susţinerea pentru obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, respinsă categoric de Merkel drept prematură înaintea integrării fiscale.