Ideea de „linişte” trezeşte însă o serie de suspiciuni. Astfel, o sursă diplomatică a afirmat că acesta va fi primul „summit normal, liniştit” de la izbucnirea crizei economice în 2008, dar a precizat că nu este sigur dacă această „linişte” înseamnă „revenirea la normalitate” sau dacă liderii au decis să „ascundă sub preş” unele subiecte conflictuale.
În cadrul acestui summit urmează să se discute în principal despre creşterea economică şi să se semneze noul tratat fiscal european. De asemenea, Herman Van Rompuy va fi felicitat pentru realegerea sa în funcţia de preşedinte al Consiliului European, dar şi pentru numirea sa şi în funcţia de preşedinte al Zonei Euro.
Un subiect mai delicat şi nelipsit, de altfel, în zilele precedente, de situaţii tensionate, este cel legat de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, demers căruia Olanda i se opune, invocând corupţia şi infracţionalitatea din cele două ţări. Unele surse din cadrul summit-ului susţin faptul că este puţin probabil ca Olanda să-şi schimbe poziţia în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, o sursă diplomatică spunând că o schimbare a atitudinii Olandei are şanse puţine să se întâmple înaintea „alegerilor din Franţa”, făcând astfel aluzie la faptul că Parisul susţine Haga.
Cât priveşte chestiunea Serbiei, liderii UE ar urma să-i acorde acestei ţări statutul de candidată la aderare, chiar dacă România s-a opus unei asemenea decizii. Între timp, potrivit unor surse diplomatice din cadrul reuniunii, s-a aflat că opoziţia României nu a fost zadarnică, cele două ţări urmând să semneze joi acel tratat prin care minorităţile române din Serbia vor fi protejate. Teoretic, preşedintele român Traian Băsescu ar putea bloca acordarea statutului de candidat Serbiei, dar diplomaţii apreciază că este improbabil să se întâmple acest lucru.