Aproximativ 188 de state au aprobat prin consens acest text de 53 de pagini întitulat „Viitorul pe care îl vrem”, în urma unui summit de trei zile la care au participat 86 de şefi de stat şi guvern.
Declaraţia a fost salutată de Naţiunile Unite şi de Statele Unite însă a fost foarte criticată de societatea civilă pentru lipsa de ambiţie.
Mii de militanţi şi-au strigat decepţia în cursul celor trei zile de summit, denunţând „eşecul” Rio+20.
„Pune în ordine scaunele pe puntea Titanicului în timp ce se scufundă”, a rezumat Kumi Naidoo, directorul general al Greenpeace International.
Rio+20 a trasat totuşi un parcurs pentru rezolvarea problemelor planetei: sărăcie, foamete, încălzire globală, deşertificare, epuizarea resurselor.
Principala realizare este decizia de a lansa „Obiectivele de dezvoltare durabilă” (ODD) pe modelul obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului adoptate în 2000 de ONU. Definirea acestora rămâne în grija unui grup de lucru care trebuie să facă propunerile în 2013, pentru o implementare începând cu 2015.
Rio+20 pledează pentru o „economie verde”, model de dezvoltare mai puţin distructiv pentru planeta a cărei populaţie trebuie să treacă de la şapte miliarde în prezent la 9,5 miliarde în 2050.
Însă din cauza preocupărilor provocate de ţările sărace, definirea „politicilor de economie verde” este lăsată fiecărui stat iar declaraţia subliniază că acestea nu trebuie să constituie „o restricţie disimulată în comerţul internaţional”.
Finanţarea a rămas nerezolvată: în timp de criză, cu bugetele secate, statele bogate nu îşi permit să plâtească. Propunerea ţărilor în curs de dezvoltare pentru un fond de 30 de miliarde de dolari a rămas fără urmări.