Suntem a patra cea mai mare piaţă de outsourcing din lume. Trei ani la rând de creştere pentru cele mai mari companii locale – analiză

Outsourcing-ul se referă la procesul de externalizare a unor procese interne ale companiilor. Categoriile principale de outsourcing sunt: Business Process Outsourcing (BPO) şi Shared Services, iar activităţile externalizate sunt cele de call-center, IT, customer support, suport tehnic, logistică şi servicii de distribuire, payroll şi bookkeeping.

România oferă astăzi un întreg ecosistem în industria outsourcing, factor mult mai important în decizia companiilor internaţionale de profil de a investi într-o piaţă locală decât cel de cost direct. Această decizie devine din ce în ce mai simplă cu fiecare nou-venit, datorită efectului de precedenţă: odată ce o destinaţie economică adună firme cu un anumit profil, şi mai multe vor veni, pentru că se creează un trend de convergenţă. Firmele nou-intrate pe piaţa locală folosesc experienţa şi awareness-ul creat de cele precedente, preiau o parte din personalul lor (ori pe cei nemultumiţi, ori pentru că oferă câteva beneficii suplimentare sau ceva în plus la salariu), per ansamblu este mai uşor să vii într-o piaţă unde angajaţii înţeleg despre ce este vorba şi unde există deja forţa de muncă pregătită şi calificată de alţii, a explicat pentru ECONOMICA.NET Sorin Faur, director HR, coordonator pe zona Balcani pentru BDO Outsourcing Services.

La finalul anului trecut, activau pe piaţa românească 410 companii în industria de call center (înregistrate la ONRC sub cod caen activităţi ale centrelor de intermediere telefonică – call center) care numărau cumulat 14.394 salariaţi. Tot anul trecut, 4.954 de firme care au împreună 27.813 de salariaţi activau în industria de outsourcing, fiind înregistrate la ONRC sub un alt cod caen („alte activităţi de servicii suport pentru întreprinderi”), potrivit informaţiilor comunicate de ONRC la solicitarea ECONOMICA.NET. Nici numărul firmelor înregistrate cu cele două coduri caen antemenţionate, nici cel al salariaţilor lor nu au suferit modificări semnificative în cursul anului 2014. Numărul companiilor din această industrie e însă mult mai mare, multe dintre ele fiind înregistrate sub coduri caen: activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal; prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe; activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu; activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

Un raport al companiei americane CGS arată în România lucrează peste 50.000 de oameni în outsourcing, iar amploarea interesului pe care îl au investitorii străini pentru ţara noastră va creşte cu 20% în următorii doi ani, mai ales în insourcing şi deschiderea de servicii tip centru suport.

România, printre cele mai atractive pieţe din lume pentru jucătorii internaţionali din outsourcing

România e a patra cea mai atractivă şi competitivă destinaţie din lume pentru greii din outsourcing, în 2015, potrivit clasamentului Where in the World? Business Process Outsourcing (BPO) & Shared Service Location Index, realizat de Cushman & Wakefield’s, unul dintre cele mai reprezentative indexuri de profil din lume.

În realizarea acestui index s-au evaluat următoarele variabile: costurile pe care le implică investiţia în fiecare stat, cu pondere de 50% în decizia finală (cea mai mare pondere o au costurile cu forţa de muncă, urmate de costurile cu imobiliarele, şi de inflaţie), condiţiile de operare pe fiecare piaţă locală (cu pondere de 30% în decizia finală; aici se evaluează ponderea populaţiei cu studii superioare, numărul vorbitorilor de limba engleză, mediul de afaceri, PIB-ul, nivelul taxelor, infrastructura IT), riscurile economice pe care le comportă investiţia în fiecare stat (cu pondere de 20% în decizia finală; aici intră riscurile economice, nivelurile corupţiei, securitatea enegetică).

Doar Vietnam, Filipine şi Bulgaria sunt pieţe mai atractive decât România pentru companiile internaţionale din outsourcing, în indexul Cushman & Wakefield’s.

Bucureştiul a fost plasat pe poziţia 39 în clasamentul Tholons al celor mai atractive 100 de destinaţii din lume, în 2015, pentru jucătorii din industria globală de outsourcing, urcând un loc în top faţă de anul trecut. Clasamentul Tholons reprezintă un barometru al tendinţelor din industria globală de outsourcing.

Polonia, Cehia, Irlanda, Ungaria (prin oraşele Cracovia, Dublin, Praga, Budapesta şi Varşovia) sunt în 2015 singurele pieţe europene mai atractive şi mai competitive pentru outsourcing decât Bucureştiul, în clasamentul Tholons.

India, Filipine şi China rămân cele mai mari şi competitive destinaţii în privinţa externalizării afacerilor, aflându-se în top 15 destinaţii atractive pentru jucătorii din outsourcing, în 2015, în indexul Tholons.

De ce e România o destinaţie atractivă pentru greii internaţionali din outsourcing

România e o destinaţie atractivă pentru jucătorii internaţionali din outsourcing datorită numărului mare de vorbitori de limbi străine dispuşi să se angajeze, numărului mare de studenţi şi absolvenţi de facultate, dar şi graţie costurilor cu forţa de muncă mai mici decât în statele vest-europene, se arată în raportul Romania BPO & Shared Services labor market potential Brainspotting 2014.

Sorin Faur, director HR, coordonator pe zona Balcani pentru BDO Outsourcing Services, explică însă pe larg pentru ECONOMICA.NET care sunt variabilele care influenţează cel mai mult decizia jucătorilor internaţionali din această piaţă să deschidă birouri în România.

„România este o destinaţie pe piaţa de outsourcing, call centers şi shared service centers în primul rând datorită resursei umane de care dispunem. Este primul şi cel mai important motiv! Tinerii români sunt buni vorbitori de limbi straine, au bune cunoştinţe de IT, sunt toleranţi şi deschişi la mine şi sunt smart (pe româneşte – descurcăreţi). Trebuie să ne uităm la profilul acestor joburi pentru a înţelege mai bine aceste „beneficii” pe care le oferim (n. red. pe această piaţă): se cer anumite competenţe şi abilităţi. În general, românii au bune abilităţi de comunicare şi prezenţă de spirit, se pot descurca în situaţii-limită şi în timp real, or de multe ori exact asta se întâmplă într-un call center, nu totul poate functiona după un script (n. red. scenariu). Faptul în sine de a avea populaţie tânără este un avantaj, faţă de ţările vestice, de exemplu, care au o populaţie mai îmbătrânită”, a spus pentru Economica.net Sorin Faur.

Urmează apoi alte motive: costul scăzut al forţei de muncă, faptul că încă se pot oferi salarii competitive reprezintă în continuare un argument puternic. Piaţa creşte şi încă repede, salariile evoluează proporţional cu cererea, dar încă 10 ani de aici înainte şi tot nu vor ajunge pe medie la nivelul celor din Vest. Atât timp cât există, acest avantaj va fi în continuare extrem de important pentru multe firme străine, a adăugat Sorin Faur.

Un alt motiv este faptul că facem parte din UE! Este un alt factor important (în decizia companiilor din outsourcing să investească în România) pentru că simplifică anumite operaţiuni şi proceduri legale, respectiv financiare şi de taxare pentru firmele care vin în România. Nu în ultimul rând, România dispune de o bună infrastructură de internet, dar mai ales internet de mare viteză (se ştie că suntem una dintre primele ţări din lume la acest capitol), ceea ce pentru firmele de profil reprezintă o cerinţă tehnologică mai puţin vizibilă, dar vitală, a mai spus Sorin Faur pentru Economica.net.

Ce cântăreşte cel mai mult în decizia greilor din industrie să deschidă birouri în România?

„Toată constelaţia de factori amintiţi contribuie la decizia marilor firme de outsourcing de a veni în România, şi această decizie devine din ce în ce mai simplă cu fiecare nou-venit, datorită efectului de precedenţă: odată ce o destinaţie economică adună firme cu un anumit profil, şi mai multe vor veni, pentru că se creează un trend de convergenţă! Firmele nou-intrate folosesc experienţa şi awareness-ul creat de cele precedente, preiau o parte din personalul lor (ori pe cei nemultumiţi, ori pentru că ofera câteva beneficii suplimentare sau ceva în plus la salariu), per ansamblu este mai uşor să vii într-o piaţă unde angajaţii înţeleg despre ce este vorba şi unde există deja forţa de muncă pregătită şi calificată de alţii”, a explicat Sorin Faur pentru Economica.net.

Ce pondere au în această decizie costurile cu forţa de muncă de la noi?

După cum arătam, costurile cu forţa de muncă reprezintă un factor important. Totuşi, nu cred că acest factor cântăreşte cel mai mult în deciziile de locare în România pentru că România oferă astăzi un întreg ecosistem pe partea de outsourcing, factor mult mai important decât cel de cost direct: dintre două destinaţii care au cost identic, o firmă o va alege pe cea care oferă cel mai robust şi ofertant context! Avem competenţe, avem infrastructura IT, avem resurse umane competente, avem proximitate cu Europa, toate acestea la un loc contează, a conchis Sorin Faur.

Concret, ce salarii câştigă angajaţii din call center şi care sunt profilurile cel mai bine plătite

Jucătorii locali din industria de BPO sunt printre cei mai activi angajatori din România şi unii dintre puţinii care au continuat angajările şi în perioada de criză, mai arată raportul Romania BPO & Shared Services labor market potential Brainspotting 2014.

„Anul 2015 a fost un an de creştere mai uşoară în domeniu, după accelerarea din 2013 – 2014, însă trebuie remarcat şi că anumite tipuri de candidaţi încep să fie mai greu de găsit. Vorbim în special despre vorbitorii avansaţi de limbi străine, chiar şi cele destul de răspândite precum italiana sau germana. De altfel, în ultimele luni s-a observat că faţă de anii anteriori o mai mare parte dintre candidaţi sunt atraşi de la un alt angajator din domeniu decât dintr-o „pepinieră” nouă sau neutilizată”, a spus pentru ECONOMICA.NET recrutorul Iulian Smaranda, consultant recrutare la agenţia Manpower Bucureşti care recrutează semnificativ pentru angajatorii din această industrie.

Salariile în domeniu pot varia destul de mult, pe de o parte datorită numărului de ore lucrate, pe de alta a activităţii propriu-zise. Astfel, într-un centru de relaţii clienţi salariul pentru opt ore de muncă se va încadra, în general, între 800 lei şi 1.100 de lei pentru cei fără experienţă, cu sporuri şi suplimente funcţie de respectarea indicatorilor de performanţă.
Dacă însă în centrul respectiv se derulează şi activităţi de vânzări (cunoscute sub numele de outbound), la salariul de bază, cuprins între 900 de lei şi 1.100 de lei, se pot adăuga comisioane şi bonusuri consistente care pot ajunge să dubleze sau tripleze salariul. În schimb, dacă apare cerinţa cunoaşterii unei limbi străine, salariile pot începe de la 1.800 de lei – 2.000 lei net pentru un debutant vorbitor de limbă italiană şi 2.300 de lei – 2.400 lei pentru următorul nivel de experienţă. De exemplu, un vorbitor de germană dintr-un centru în care se derulează şi activităţi de vânzări e plătit cu 2.400 de lei – 2.700 lei.
La schimbarea angajatorului, angajaţii cu profiluri căutate pot obţine măriri de salariu cu 5 până la 10%, în medie, a explicat pentru Economica.net recrutorul Iulian Smaranda.

Prima opţiune de angajare pentru studenţi, în mod particular pentru cei de la Filologie, Limbi Străine, Politehnică. Cum îşi aleg candidaţii angajatorul

Locurile de muncă în call center atrag mai ales prin programul flexibil şi posibilitatea de a dezvolta abilităţi de comunicare (adaptarea discursului la interlocutori diferiţi, orientarea spre client, soluţionarea problemelor etc.) care sunt utile în viitoarele etape ale carierei. De aceea, există destul de mulţi studenţi care optează pentru acest tip de prim job, mai ales studenţii cu profil umanist (Filologie, Limbi Străine) şi cei de la Politehnică care optează pentru roluri de help desk sau suport tehnic. Mai rar am întâlnit candidaţi cu studii economice (ASE sau similar). Deşi câștigurile sunt mai mari în segmentul de vânzări, studenţii sunt mai interesaţi mai degrabă pentru zona de customer support, unde nu se expun la fel de mult unor atitudini negative din partea clientului. Spre vânzări se orientează cei care vizează o carieră ulterioară în vânzări. Studenţii care se angajează în call-centere de tip BPO (externalizare) sunt predominant influenţaţi în decizie de reputaţia de angajator a call-centerului (echitate, tratament corect, condiţii de lucru, condiţii salariale), în timp ce în call-centerele interne contează foarte mult şi prestigiul angajatorului, ca parte din istoricul profesional al candidatului, dar şi posibilităţile de dezvoltare, fie prin promovare, fie prin mişcări pe orizontală spre alte departamente din respectiva companie, a spus pentru Economica.net recrutorul Manpower.

De obicei, după şase-nouă luni, angajaţii renunţă la jobul din call center, dacă nu au fost promovaţi.

În centrele de tip BPO putem estima o durată medie de angajare de 4 – 6 luni, în timp ce în centrele interne perioada medie e de 6 – 9 luni, dacă nu intervine o promovare. În centrele de servicii partajate, intervalele sunt mai mari, în funcţie de tipul de serviciu şi de posibilităţile de dezvoltare, a adăugat recrutorul Iulian Smaranda.

Outsourcing-ul, domeniul în care se fac mereu angajări, pentru că fluctuaţia de personal e foarte mare, dar asumată de companii.

Domeniul are fluctuaţie de personal destul de mare, pe care angajatorul şi-o asumă din start. Chiar dacă multe companii au iniţiative de retenţie şi fidelizare a angajaţilor, pe de o parte domeniul este perceput ca unul de test, de încercare a puterilor pentru candidaţi, pe de altă parte este destul de solicitant şi sunt persoane care nu se adaptează, iar foarte mulţi dintre studenţi caută intervale scurte, compatibile cu studiile, a explicat pentru Economica.net recrutorul Iulian Smaranda.

ECONOMICA.NET a analizat performanţa financiară a celor mai mari companii din piaţa locală de BPO, cu accent pe industria de call center, din ultimii patru ani fiscali. Iată cele mai notabile tendinţe şi vârfuri ale clasamentului:

Primele opt companii de pe piaţa de call center (după nivelurile afacerilor rulate anul trecut) au avut afaceri în creştere continuă din 2012 încoace. Acestea sunt: Computer Generated Solutions Romania, Stefanini România, Comdata Service, Xerox Business Services, Webhelp România, Arvato Services, Sykes Enterprises Eastern Europe şi Telus International Europe, în această succesiune.

Majoritatea jucătorilor din prima ligă a BPO au raportat afaceri nete în creştere continuă din anul 2011 încoace. Este vorba despre: Genpact România, divizia de BPO a Accenture, Stefanini România, Xerox Business Services, Webhelp România, Arvato Services, Sykes Enterprises Eastern Europe, WNS Global Services România şi Telus International Europe.

Şase din primele 15 cele mai mari companii din industria de BPO au avut în 2014 creşteri ale afacerilor nete cu minimum 45% faţă de nivelurile din 2013, reiese din informaţiile pe care le-am analizat.

Cu o excepţie, cele mai mari 20 de companii din industria românească de BPO au avut în anul 2014 afaceri nete mai mari decât cele din 2013.

Companiile din industria de BPO care au avut cei mai mulţi salariaţi în 2014 sunt: compania americană CGS (2.007 salariaţi), compania americană Xerox Business Services (1.510 angajaţi), compania franceză Webhelp România (1.454), divizia de BPO şi cea de dezvoltare software din Bucureşti a companiei Accenture (1.023), compania braziliană Stefanini România (899) şi compania germană Arvato Services (779). Valorile antemenţionate reprezintă numărul mediu de salariaţi din bilanţurile financiare ale companiilor.

Iată, nuanţat, cum au mers cei mai mari jucători din industria de BPO

Genpact România, primul jucător din piaţa românească de BPO, a încheiat anul trecut cu cifră de afaceri de 351,58 milioane lei, cu 11,48% mai mare decât în 2013, şi cu 81,11% mai mare decât cea din 2010.
Afacerile companiei americane au urcat de la an la an, din 2011 încoace.
În ultimii doi ani fiscali, profitabilitatea companiei Genpact România s-a înscris într-o tendinţă descrescătoare. Concret, marja de profit a Genpact România a scăzut la 8,18% anul trecut, de la 9,46% în 2013, şi 11,89% în 2012.
Genpact recrutează permanent vorbitori de limbi străine, precum germană, italiană, franceză, spaniolă, în birourile din Bucureşti şi din Cluj.

Compania americană CGS, al doilea jucător pe piaţa românească de profil, după afacerile rulate anul trecut, a încheiat anul 2014 cu marjă de profit de 20,39%, de departe cea mai bună performanţă a acestui indicator din 2010 încoace.
CGS are centre de suport (birouri) în oraşele: Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu. În toate aceste oraşe compania face în mod continuu recrutări.
Compania americană CGS a avut marje de profit de peste 16% din 2010 încoace.
Marja de profit s-a aflat pe un trend descrescător până în 2014. Concret, profitabilitatea CGS a coborât de la 18,81% în 2010, la 16,75% în 2011, 16,64% în 2012 şi 16,29% în 2013.
Afacerile companiei au urcat în fiecare an, din 2012 încoace.
CGS a încheiat anul trecut cu cei mai mulţi salariaţi din industria de profil (număr mediu de salariaţi 2007). Peste 75% dintre angajaţii CGS aveau anul trecut sub 25 de ani.

Divizia de BPO a companiei americane Accenture, al treilea jucător din industria de profil.

Divizia de BPO a companiei americane Accenture operează pe piaţa românească prin societăţile Accenture Services SRL (înregistrată la ONRC în anul 2008) şi Accenture Managed Services SRL (înfiinţată în anul 2014). Prin firma Accenture Services SRL operează şi divizia de dezvoltare software din Bucureşti (Technology Delivery Center), au comunicat pentru ECONOMICA.NET oficialii companiei.
Cele două firme prin care operează pe piaţa locală divizia de BPO a Accenture şi cea de dezvoltare software din Capitală au avut cumulat în anul 2014 afaceri nete de 130,12 milioane lei, de peste două ori mai mari decât în anul 2013, potrivit bilanţurilor publicate pe mfinante.ro.
Profitul net al celor două societăţi a depăşit 13,96 milioane lei în anul 2014 şi e de peste trei ori mai mare decât în 2013.

Stefanini România, al patrulea jucător din industria locală de BPO, dar şi cel mai mare angajator brazilian de la noi.

Afacerile nete ale subsidiarei locale a companiei braziliene Stefanini au urcat în fiecare an, din 2011 încoace.
Compania Stefanini România a încheiat anul 2014 cu afaceri nete cu 33,63% mai mari decât în 2013. Cifra de afaceri netă din 2014 a companiei braziliene e de peste trei ori mai mare decât cea raportată în anul 2010.
Subsidiara locală a companiei braziliene Stefanini a încheiat anul 2014 cu cea mai mare marjă de profit din 2010 încoace, de 4.4%.
Profitabilitatea companiei Stefanini a urcat trei ani consecutivi de la 1,72% în 2010, la 3,02% în 2011, şi 3,31% în 2012. În anul 2013, profitabilitatea companiei braziliene a coborât la 1,49%, dar în 2014 a depăşit nivelurile din toţi anii precedenţi, ajungând la 4,4%.
Stefanini România are birouri la Bucureşti şi la Sibiu, unde face continuu angajări.

Comdata Service a încheiat anul 2014 cu cea mai mare profitabilitate din 2011 încoace (de 25,64%).

Comdata Service din Craiova intră pe profit în 2011, când raportează o profitabilitate de 14,15%. Marja de profit a companiei Comdata Service SRL a urcat în fiecare an, din 2012 încoace, până la nivelul de 25,64% cu care a încheiat anul 2014, cel mai ridicat de până acum. Afacerile nete ale subsidiarei locale a grupului italian Comdata Spa au urcat sistematic din 2012 încoace. De exemplu, cifra de afaceri netă a companiei Comdata Service a urcat cu 65,69% în 2014 faţă de cea din 2013 şi este de aproape cinci ori mai mare decât cea din 2011. Comdata Service are birouri în oraşele Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Craiova şi Piteşti, unde face periodic recrutări.

Compania indiană Wipro Technologies: locul al şaselea în industria BPO.

Afacerile şi profitul companiei indiene Wipro Technologies se află pe o pantă descrescătoare din 2013 încoace. Afacerile companiei au scăzut în 2014 cu 5,74% faţă de cele din 2013, iar profitul net a coborât cu 21,23% faţă de cel din anul 2013.

Xerox Business Services Romania, subsidiara locală a companiei americane Xerox, urmează în top.

Afacerile companiei americane au crescut continuu, din 2011 încoace.
De exemplu, compania Xerox Business Services Romania a încheiat anul 2014 cu afaceri nete de 86,18 milioane lei, cu 48,61% mai mari decât în 2013, şi de peste cinci ori mai mari decât cele din 2010.
Compania americană Xerox Business Services Romania are birouri la Bucureşti, Iaşi, Oradea, Bacău, unde face continuu angajări.

Compania franceză Webhelp România: poziţia a opta în industria locală de BPO.

Afacerile nete ale companiei franceze Webhelp au crescut în fiecare an, din 2011 încoace. Afacerile cu care Webhelp România a încheiat 2014 sunt de peste trei ori mai mari decât cele din 2010, şi cu 45,81% mai mari decât în 2013.
Profitabilitatea subsidiarei locale a grupului francez Webhelp a urcat sistematic din 2011 încoace, de la 3,61% în 2010, la 5,83% în 2011, 8,32% în 2012 şi 10,12% în 2013. Anul trecut marja de profit a companiei Webhelp România s-a prăbuşit cu peste 9 puncte procentuale până la 0,86%, pe fondul creşterii semnificative a numărului mediu de salariaţi (cu 509 într-un singur an). Webhelp are birouri în Bucureşti, Galaţi, Ploieşti, unde face periodic angajări.

Compania germană Arvato: poziţia a noua în clasamentul naţional. 

Afacerile companiei germane Arvato au crescut de la an la an, din 2011 încoace. Cifra de afaceri a companiei Arvato Services a urcat de aproape 40 de ori faţă de cea raportată în 2010. Arvato Services are birouri la Braşov şi la Sibiu, unde face continuu angajări.

Compania americană Sykes, pe poziţia a zecea cu afaceri nete de 60,39 milioane lei în 2014.

Sykes Enterprises Eastern Europe SRL din Cluj a avut anul trecut cea mai mare marjă de profit din istoria companiei. Mai precis, compania americană Sykes Enterprises Eastern Europe a încheiat anul 2014 cu profitabilitate de 16,3%, cel mai bun rezultat din 2012 încoace.
Sykes Enterprises Eastern Europe intră pe profit în 2012, când raportează o marjă de profit de 10,42%, pentru ca în anii următorii profitabilitatea subsidiarei locale a companiei americane Sykes să crească până la nivelul record din 2014.
Concret, profitabilitatea companiei a urcat la 15,43% în 2013, faţă de 10,42% în 2012, iar în anul 2014 a urcat cu 0,87 puncte procentuale faţă de cea din 2013.
Afacerile Sykes Enterprises Eastern Europe SRL au crescut continuu, din 2011 încoace. Compania americană a încheiat anul 2014 cu afaceri nete cu 21,88% mai mari decât în 2013, şi de aproape cinci ori mai mari decât cele din 2010. Subsidiara locală a companiei americane Sykes are sediul la Cluj şi a mai deschis un birou la Sibiu. În ambele locaţii Sykes face continuu angajări.

Subsidiara locală a gigantului Capgemini a încheiat anul 2014 cu afaceri de 46,54 milioane lei, cele mai mari din 2011 încoace.

Afacerile companiei Capgemini Services România SRL din Iaşi au crescut cu 31,08% faţă de cele raportate în 2013, iar profitul a urcat cu 24,98% faţă de cel înregistrat în anul 2013.

Compania indiană WNS Global Services România închide anul 2014 cu afaceri nete de 39,63 milioane lei

Subsidiara locală a companiei indiene de BPO WNS Global Services România merge în continuare pe pierderi, dar din ce în ce mai mici de la an la an (pierderi de 2,97 milioane lei în 2014, faţă de 5,23 milioane lei în 2013, şi 6,99 milioane lei în 2012). Afacerile nete ale WNS Global Services merg pe un trend ascendent din anul 2010, urcând cu 19,6% în 2014 faţă de cele din 2013, şi depăşind 39,63 milioane lei. WNS Global Services România are birouri la Bucureşti şi Constanţa unde face perioric recrutări.

Telus International Europe care operează în România prin firma Callpoint New Europe a avut afaceri de 30,51 milioane de lei în 2014.

Grupul canadian Telus International operează pe piaţa locală prin firma Callpoint New Europe SRL. Afacerile Callpoint New Europe au crescut continuu din 2011 încoace. De exemplu, cifra de afaceri netă cu care compania încheiat anul 2014 (30,51 milioane lei) e de peste două ori mai mare decât cea din 2013 şi de peste patru ori mai mare decât cea din 2010. Callpoint New Europe reintră pe profit în 2014 (după un an în pierdere) şi raportează cea mai mare marjă de profit din istoria companiei (de 7,98%). Firma a fost preluată în 2014 de divizia europeană a grupului canadian Telus International. Telus International Europe angajează constant la Bucureşti şi la Craiova.

Conectys: afaceri de 25,83 milioane lei în 2014.

Compania Conectys a încheiat anul 2014 cu profitabilitate de 24,13%, în scădere cu 0,76 puncte procentuale faţă de cea din 2013. Marja de profit a companiei se află pe un trend descrescător din 2012 încoace.
Conectys a raportat în anul 2014 cu afaceri nete de 25,83 milioane lei, cu 55,22% mai mari decât cele din 2013, şi sunt cele mai mari pe care le-a avut compania până acum.
Conectys face continuu recrutări la birourile sale din Bucureşti şi din Sibiu.

Global Remote Services SRL din Bucureşti

Marja de profit şi afacerile companiei Global Remote Services au urcat de la an la an, din 2011 încoace.
Profitabilitatea companiei a urcat de la 9,75% în 2010, la 13,29% în 2011, 15,53% în 2012, 17,4% în 2013, şi 20,55% în 2014. Global Remote Services angajează periodic vorbitori de limbi străine. În această perioadă, compania recrutează în Bucureşti vorbitori de germană, engleză, franceză, italiană.

Cum au mers în 2014 ceilalţi jucători din BPO-ul românesc

Carestream Health Romania SRL din Bucureşti

Carestream Health Romania SRL a încheiat anul 2014 cu cea mai mare profitabilitate din istoria sa. Compania a avut marjă de profit de 6,56% în 2014, cu 1,83 puncte procentuale peste cea raportată în anul 2013.
Afacerile nete ale companiei au urcat în fiecare an din 2013 încoace. Afacerile nete ale Carestream Health Romania au urcat cu 22,12% în 2013 faţă de cele din 2012, iar în 2014 au crescut cu 40,09% faţă de cele din anul 2013, potrivit informaţiilor raportate la Finanţe, pe care le-am analizat.

În topul celor mai mari companii din piaţa românească de call center se află şi firmele Fire Credit din Iaşi, Lara Mobile din Braşov, Easy Communication din Bacău.

Precizări metodologice

Diferenţa dintre call center şi BPO

Noţiunile de call center şi BPO nu sunt superpozabile. Call center-ul este doar unul dintre serviciile oferite de o companie BPO.
Celelalte servicii furnizate de companiile BPO sunt servicii „nonvoce” care implică interacţiune cu clienţii prin intermediul e-mail-ului. Vorbim aici de servicii de procurement, payroll, procesare de date.

Am analizat evoluţia financiară a companiilor din industria de BPO, cu accent pe cele din piaţa de call center, cu afaceri nete de minimum 14 milioane lei în anul fiscal 2014.

Marea majoritate a companiilor enumerate mai sus, ordonate funcţie de afacerile rulate în 2014, au cod caen activităţi ale centrelor de intermediere telefonică (call center).

Excepţiile incluse în clasament, companii care nu au acest caen, dar care activează pe piaţa de call center, sunt: Comdata Service SRL (caen prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe), Competence Call Center SRL (caen activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu), Conectys Serv Telecom SRL (caen activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management), Easy Communication SRL (caen activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal).

Am analizat şi evoluţia afacerilor celor mai mari jucători din industria BPO: Genpact Romania SRL (caen alte activităţi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.), divizia de BPO a companiei Accenture, Wipro Technologies SRL (caen activităţi combinate de secretariat) şi WNS Global Services România SRL (caen activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management).

Am calculat evoluţia afacerilor şi profiturilor companiilor, dar şi marjele lor de profit funcţie de valorile exacte ale indicatorilor financiari din bilanţurile de pe mfinante.ro.