Suntem printre cei mai bolnavi europeni, dar ne percepem printre cei mai sănătoşi. De vină, absenţa educaţiei pentru sănătate

Românii se percep foarte sănătoşi într-o proporţie mai mare decât media UE

26.9% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 de ani şi 64 de ani se percep foarte sănătoşi, arată cea mai recentă statistică Eurostat care evaluează cum îşi autoevaluează starea de sănătate europenii cu vârste cuprinse între 25 de ani şi 64 de ani.

Spre comparaţie, doar 22.2% dintre europeni se percep foarte sănătoşi, arată statistica Eurostat.

Grecia, Cipru, Irlanda, Islanda, Elveţia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Austria şi Belgia sunt – în această succesiune – statele europene cu cele mai mari ponderi ale locuitorilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani care se percep foarte sănătoşi.

Concret, peste 52% dintre greci se percep foarte sănătoşi, peste 46% dintre ciprioţi cred despre ei că sunt foarte sănătoşi, în vreme ce aproape 27% dintre români cred că au o sănătate foarte bună, arată cea mai recentă statistică Eurostat care evaluează cum îşi percep starea de sănătate europenii cu vârste cuprinse între 25 de ani şi 64 de ani.

Românii de 25-64 de ani se percep foarte sănătoşi într-o proporţie mai mare decât danezii, luxemburghezii, olandezii, francezii şi finlandezii de aceeaşi vârstă.

26.1% dintre danezi se percep foarte sănătoşi faţă de 26.9% dintre români;
25.2% dintre luxemburghezi se percep foarte sănătoşi;
24.5% dintre olandezi cred că au o sănătate foarte bună;
23.8% dintre finlandezi se percep foarte sănătoşi.

Doar 1% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani se percep foarte bolnavi. Maghiarii, danezii, austriecii, islandezii, englezii, belgienii, cehii şi germanii din acelaşi interval de vârstă se percep foarte bolnavi într-o proporţie mai mare decât românii.

2.4% dintre maghiari se percep foarte bolnavi;
1.8% dintre danezi cred că au o stare de sănătate foarte proastă;
1.7% dintre austrieci şi islandezi se percep foarte bolnavi;
1.6% dintre englezi cred că starea lor de sănătate e foarte proastă;
1.4% dintre belgieni, cehi şi greci se percep foarte bolvani;
1.3% dintre germani cred că au o stare de sănătate foarte proastă.

Sursa informaţiilor: statistica Eurostat privind autoevaluarea stării de sănătate a europenilor cu vârste cuprinse între 25 de ani şi 64 de ani, publicată pe 11 martie 2016.

Percepţia celor mai mulţi români asupra propriei sănătăţi e însă distorsionată, arată rapoarte oficiale. 

Iată radiografia stării de sănătate a românilor, prezentată de autorii Stategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020:

Rata mortalităţii standardizate pentru cancerele bronho-pulmonar şi colorectal este mai mare în România decât în statele membre ale UE. 

România are cele mai înalte rate standardizate de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Mortalitatea mare este explicabilă prin faptul că în România diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă.
România performează execrabil în domeniul prevenţiei, inclusiv în depistarea precoce a cancerului de col uterin.
Vor trece câţiva ani până când programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin va avea impact asupra motalităţii darorate acestei afecţiuni.
Mai mult, este imperativă depistare precoce prin screening populaţional a celorlalte două forme frecvente de cancer (sân şi colo-rectal), conform recomandărilor europene.

Rata standardizată de mortalitate prin boli cronice este de circa două ori mai mare în România decât în UE27, potrivit măsurătorilor Eurostat.
O explicaţie plauzibilă pentru excesul de mortalitate prin boli cardiovasculare, observat în România este lipsa evaluării riscurilor şi a depistării în faze precoce a patologilor cardiovasculare, precum şi controlul terapeutic inadecvat, se argumentează în Strategia Naţională de Sănătate.
Doar trei din şapte adulţi hipertensivi erau conştienţi că aveau această problemă de sănătate, arată rezultatele Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate.

Consumul de alcool, estimat în rândul adulţilor români, este cel mai ridicat din Europa, cu 30% peste media europeană, potrivit studiului Alcohol in the European Union Consumption, harm and policy approaches, WHO & EC, 2012, realizat de Anderson P.
16,4% dintre bărbaţi consumă alcool în exces, de cinci ori mai mult decât femeile. Consumul de alcool este mai mare la bărbaţii din rural decât la cei din urban, conform rezultatelor Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, derulat în perioada 2007-2008 (PNESS).

Tuberculoza

Incidenţa TBC în România este cea mai mare din UE, atât pentru cazurile noi, cât şi pentru recidive, arată studiul Tracking parental attitudes on vaccination across European countries: The Vaccine Safety, Attitudes, Training and Communication Project, realizat de Stefanoff P et Co.
Începând cu anul 2002, incidenţa tuberculozei a scăzut constant în România, până la 68,2 cazuri noi la suta de mii de persoane în 2011, dar povara prin TBC este încă foarte mare în România, potrivit măsurătorilor Institutului Naţional de Statistică. Cele mai afectate grupuri populaţionale sunt românii din mediu rural, din regiunile sărace, bărbaţii şi romii.

Riscul de deces din cauza TBC este de circa şase ori mai mare la noi decât media europeană, potrivit mărurătorilor Eurostat.
O provocare importantă pentru sectorul de sănătate românesc se referă la ponderea destul mare a recidivelor şi povara prin formele multirezistente la tratament – TB MDR, 3% dintre cazurile noi şi 11% dintre cele prevalente – şi extrem de rezistente TB XDR, 10-12% dintre cazurile multi-rezistente, se arată în Propunerea pentru Strategia Naţională de Control a Tuberculozei în România 2013-2017.

Hepatita virală B sau C

România deţinea locul doi în Europa, în 2010, la incidenţa infecţiei cu virusurile hepatice B şi C, potrivit ECDC – Hepatitis B and C in the EU neighborhood: prevalence, burden of disease and screening policies.

Extrem de importantă este prevalenţa ascunsă a infecţiei virale de care depinde de fapt riscul de infectare şi îmbolnăvire a celor sănătoşi, atrag atenţia autorii Strategiei Naţionale de Sănătate.

Studiile de prevalenţă disponibile arată că România este o ţară cu risc înalt pentru infecţia VHB şi VHC (a doua cea mai mare prevalenţă din UE pentru pentru VHB şi cea mai mare prevalentă pentru VHC).
Povara bolii în populaţie este amplificată de patologia secundară cronică severă, adică ciroza şi cancerul hepatic, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Boli cu transmitere sexuală

Incidenţa sifilisului în ţara noastră rămâne de circa două ori mai mare decât media europeană. Cu toate acestea, incidenţa sifilisului în România se află în scădere marcată după anul 2002.

Riscul de deces matern la naştere era de circa cinci ori mai mare în România decât în UE, se arată în acelaşi document strategic al guvernului român.

De obicei, mulţi dintre români ajung la medic când e deja târziu. Educaţia pentru sănătate şi depistarea precoce sunt abia la început.

De exemplu, unul dintre motivele pentru care România înregistrează cele mai înalte rate de mortalitate şi spitalizare pentru afecţiuni cronice e faptul că bolile cronice sunt diagnosticate tardiv, explică autorii Strategiei Naţionale de Sănătate. 

Creşterea eficacităţii şi rolului promovării educaţiei pentru sănătate, dar şi a depistării precoce a îmbolnăvirilor evitabile în rândul populaţiei sunt obiective asumate de guvern în Strategia Naţională pentru Sănătate.