Câteva calcule simple arată că intenția premierului Orban de a elimina supraacciza la carburanți este imposibilă dintr-un punct de vedere: accizele ar coborî sub nivelul minim permis de Comisia Europeană. Asta dacă nu cresc între timp pentru a putea fi coborâte apoi.
Iată calculul
Supraacciza la carburanți are o valoare de șapte eurocenți pe litru. Ea a fost introdusă în 2014, a fost scoasă la începutul lui 2017 și apoi reintrodusă, în toamna aceluiași an, dar taxa nu a mai fost exprimată în euro, ci în lei-de fapt Guvernul a schimbat atunci modul de calcul al accizelor la carburanți: au fost „dezlegate” de cursul valutar și exprimate în lei. Atunci, această supraacciză a fost de 32 de bani pe litru.
Potrivit ultimelor date ale Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieței carburanților din Uniunea Europeană, în momentul de față, exprimate în euro, accizele sunt în România de 427 de euro la 1.000 de litri de benzină și 397 de euro la 1.000 de litri de motorină. Evident, la aceste niveluri a contribuit și deprecierea leului față de euro din ultimii ani.
Datele pentru toate țările le puteți vedea AICI
Anularea supraaccizei, exact la valoarea care a fost introdusă, înseamnă de fapt extragerea a șapte cenți pe litru din acciză (supraacciza de fapt nu există, este o parte a accizei totale). Ceea ce înseamnă o scădere a accizei cu 70 euro pentru 1.000 de litri de benzină sau motorină.
Or aici apare problema: după reducerea cu această valoare, România va avea accize de 357 de euro pentru 1.000 de litri de benzină și de 327 de euro pentru 1.000 de litri de motorină. Ceea ce nu ar fi permis.
Asta pentru că sistemul de taxare al carburanților în Uniunea Europeană are o particularitate: impune un nivel minim al accizei pentru toate statele membre ale Uniunii.
Iar, după cum puteți vedea AICI, accizele minime sunt de 359 de euro pentru 1.000 de litri de benzină și de 330 de euro pentru motorină. Deci, dacă Guvernul Orban va face această tăiere de taxă, accizele vor coborî sub nivelul minim, nu mult, cu 2 și respectiv 3 euro.
Scăparea: întâi cresc accizele, ca apoi să aibă de unde să taie
Deși poate părea paradoxal, soluția pentru a putea scoate această supraacciză, și cea pentru care este și lege, este ca accizele să crească întâi pentru a putea fi tăiate. Iată explicația.
Accizele la carburanții auto se actualizează în fiecare toamnă, cu rata inflației, iar noul nivel va fi aplicat pentru tot anul următor, potrivit Codului Fiscal în vigoare. Accizele „se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie”, după cum scrie în Codul Fiscal.
Ministerul Finanțelor nu a publicat însă pe site nici acum noile niveluri ale accizelor, aplicabile de la 1 ianuarie 2020, deși în teorie trebuia să facă acest lucru până la data de 20 octombrie. Potrivit Institutului Național pentru Statistică, „preţurile de consum în luna septembrie 2019 comparativ cu luna septembrie 2018 au crescut cu 3,5%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,5%”.
Momentan nu știm dacă Finanțele vor aplica această creștere sau nu, desi au lege să o facă și ar fi trebuit să anunțe acest lucru.
Dar, aplicând cei 3,5% la nivelurile actuale. vom avea o creștere de 71 de lei la mia de litri de benzină și de 66 de lei la mia de litri de motorină. În euro, creșterea ar fi așadar de 13-14 euro la mia de litri. Așadar, dacă din noile niveluri se va reduce echivalentul supraaccizei, România va putea sta peste nivelurile minime din UE, deci tăierea ar putea fi operată.
Dar pentru a putea face asta, Guvernul Orban trebuie întâi să crească acciza, ca să aibă de unde să o taie.
–––––––––
Proiectul, iniţiat de 53 de parlamentari liberali, va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat că „supraacciza la carburanţi a afectat economia românească, a generat inflaţie şi banii nu s-au dus în infrastructură”.
Deputatul PNL Dan Vîlceanu a amintit că, încă de la introducerea supraaccizei, PNL a explicat că transportatorii vor fi nevoiţi să alimenteze în altă ţară. „Aşa s-a şi întâmplat. După un an de la introducerea supraaccizei, a fost o mai slabă colectare din accizele pentru carburanţi decât înainte de introducerea acesteia. Deci acum ar trebui să vedem o uşoară scădere a preţului la combustibil”, a spus Vîlceanu.
Robert Sighiartău a estimat că la 50 litri combustibil, se vor economisi aproximativ 30 de lei.
De asemenea, Comisia a decis ca de la 1 ianuarie 2020 să fie eliminată supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial, în vederea aplicării unei baze de calcul pentru contribuţiile sociale şi a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate în funcţie de salariul realizat şi nu în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară.