Suprafața de locuit a unui român, la jumătate față de cea a unui maghiar sau a unui polonez
În comparație cu restul capitalelor din regiune, Bucureștiul oferă în jur de jumătate 17,2 mp/persoană, față de Budapesta (34 mp/persoană) și e de asemenea net inferior față de Varșovia (30 mp/persoană), sau Bratislava (25,7 mp/persoană)
Și Sofia (21,7 mp/persoană) sau Praga (22 mp/persoană) stau mai bine decât capitala României.
De asemenea, cu circa 87%-88% din fondul locativ construit înainte de 1990, Bucureștiul oferă cele mai reduse condiții de confort din Estul Europei, față de 77% de locuințe mai vechi de 30 de ani în Varșovia, sau 73% în Sofia.
Deficitele mari ale stocului de locuințe, combinate cu calitatea slabă a stocurilor curente indică potențial mare al pieței, dar acesta e sabotata atât de veniturile încă reduse ale majorității populației, cât și de rata relativ redusă de penetrare a creditelor ipotecare (de exemplu, 7,6% din PIB în România în 2017 față de 17,7% în CEE și 48,3% în UE15).
De asemenea, ritmul de construcție de destul de redus, încă nu a ajuns la nivelul de pste 64.000 de unități livrate în 2008, dar s-a apropiat la 59.700 în 2018, dar indică și necesitatea creșterii investițiilor atât publice cât și private în înlocuirea fondului locativ obosit, cât și o participare mai activă a băncilor la vânzarea de credite ipotecare, acestea fiind mulțumite, cel puțin în ultimii zece ani să finanțeze prin programe de stat, precum Prima Casă.