Surpriză într-un top al oraşelor din România: Bucureştiul şi Cluj-Napoca nu au loc în top 5 după creşterea veniturilor firmelor private

Oraşul din România cu cea mai mare creştere a veniturilor firmelor în perioada 2011 – 2015 este Târgu Jiu. Firmele de acolo câştigă de peste două ori mai mult decât la începutul deceniului, cu o creştere medie anuală agregată de 22,94%. Veniturile afacerilor private din Târgu Jiu au ajuns în 2015 la 1,2 miliarde de euro, de la 525 milioane de euro în 2011, potrivit datelor centralizate de Banca Mondială într-un raport.

Urmează Craiova, pe un distant loc doi cu o creştere medie anuală a veniturilor firmelor de 11,88% în perioada analizată, de la 2,2 miliarde euro la 3,47 miliarde euro, apoi Suceava, Iaşi, Piteşti, Botoşani, Cluj-Napoca, Baia Mare şi Piatra Neamţ.

Bucureştiul apare abia în josul topului, cu o creştere medie a veniturilor firmelor de doar 3,69% în cei cinci ani studiaţi, diferenţa de performanţă fiind explicată prin dezvoltarea economică mai timpurie a Capitalei în perioada de tranziţie.

Dezvoltarea (economică) în România, după 1989, poate fi înţeleasă drept umplerea progresivă a unei piramide de pahare. Primul pas în procesul de dezvoltare este identificarea unei sticle suficient de mari, adică pieţe de desfacere, pentru umplerea acestora. Pentru România, piaţa comună a UE reprezintă o sticlă foarte mare, care va plăti dividende multă vreme de acum înainte. Al doilea pas este umplerea piramidei, ceea ce are loc de obicei de la vârful ei în jos. În România, principalul oraş, Bucureştiul, a fost cel dintâi câştigător al integrării în UE. În Bucureşti au venit cele mai multe investiţii şi locuri de muncă în faza iniţială. Oraşele secundare (reşedinţele de judeţ – n.r.) au intrat pe o tendinţă de creştere economică accelerată cu o anumită intârziere. În esenţă, până când Bucureştiul nu a ajuns la un anumit nivel de maturitate economică, celelalte oraşe din România nu au reuşit să crească la fel de rapid precum Capitala. Doar în ultimii ani au ajuns să aibă rate de creştere economică mai mari şi au început să prindă din urmă cel mai mare oraş”, explică specialiştii Băncii Mondiale.

Ritmul de dezvoltare a oraşelor şi regiunilor din România depinde de numeroşi factori, cie mai importanţi fiind proximitatea faţă de pieţele de desfacere din Vest, distanţa faţă de Capitală, dezvoltarea infrastructurii, investiţiile în parcuri de afaceri sau platforme industriale, creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii care să atragă oameni productivi, în special tineri.

„În timp ce Bucureştiul a avut performanţe mai bune decât oraşele secundare în prima parte a anilor de tranziţie, majoritatea oraşelor secundare au avut în ultimii ani o creştere mai puternică decât Capitala. Această dinamică poate fi încurajată, mai departe, prin intervenţii ţintite (precum investiţii în infrastructură – n.r.) şi printr-o strategie clară de dezvoltare urbană”, recomandă Banca Mondială.

Astfel, deşi în ultimii ani cele mai multe oraşe mari din România au crescut mai rapid decât Bucureştiul, Capitala ia în continuare, aşa cum reiese din topul oraşelor, partea leului în ceea ce priveşte veniturile firmelor, evoluţie explicată, evident, prin faptul că marea majoritate a multinaţionalelor îşi încorporează sediile în Capitală şi înregistrează veniturile acolo.

„Însă producţia firmelor înregistrate în Bucureşti a crescut mai încet decât producţia firmelor din majoritatea celorlalte oraşe mari, ceea ce sugerează că Bucureştiul a ajuns la un anumit nivel de maturitate economică, iar celelalte oraşe vin din urmă”, cred analiştii Băncii Mondiale.