Surpriză. România din cifrele internaționale stă mult mai bine decât în cele locale: Diferența de dobândă față de Germania a scăzut masiv – Date oficiale
Cotațiile CDS (engl. Credit Default Swap) ale României, simplu spus transpunerea costuri ale împrumuturilor a riscului ca Statul român să nu își mai poată achita datoriile, au scăzut în perioada de un an dintre finalul lunii mai 2022 și aceeași perioadă din 2023, arată datele publice analizate de Economica.net.
Reducerea CDS de la circa 250 de puncte de bază (2,5%) la doar 198 de puncte de bază (1,98%) s-a reflectat în dobânzile cu care Guvernul se împrumută, iar continuarea acestui trend ar trebui să însemne împrumuturi din ce în ce mai ieftine. CDS funcționează, mai ales în cazul emisiunilor internaționale de obligațiuni suverane, ca marja pe care banca o adaugă dobânzilor ROBOR, IRCC, EURIBOR etc., pentru a calcula dobânda variabilă.
Scăderea costurilor este relevată și de rapoartele Autorității de Supraveghere Financiară asupra tendintețelor în piețele financiare, în care analiștii instituției calculează spread-ul de dobândă dintre costurile la care se împrumută Germania pe 10 ani și cele la care o face România. Costurile de împrumut ale Germaniei sunt folosite drept reper deoarece este vorba despre cea mai importantă economie din Europa și de țara care se împrumută, în general, la cele mai reduse costuri.
În perioada de un an analizată de noi, acest spread s-a redus de la peste 5% în mai-iunie 2022 și circa 8% în august-septembrie același an la circa 4%. „Spread-ul dintre obligațiunile suverane ale României pe 10 ani denominate în euro și cele similare ale Germaniei a continuat să scadă ușor și în luna mai, rămânând sub valorile înregistrate pe parcursul anului 2022. Scăderea spread-ului poate fi interpretată ca o
redresare a încrederii investitorilor în ratingul de țară al României”, se precizează în ultimul raport lunar al ASF.
În România, lucrurile se văd total diferit: Deficitele cresc agresiv, iar probabilitatea ca actualul Guvernul să rămână în țintele asumate scade de la lună la lună
Calculele prin care specialiștii stabilesc nivelurile CDS includ întotdeauna, pe lângă situația economică pură, și alți indicatori, cum ar fi stabilitatea politică sau socială din țara respectivă și perpsectivele la acest nivel. De altfel, dacă aruncăm o privire pe cei mai importanți indicatori economici pentru România, scăderea CDS poate fi cu greu explicată.
În primul rând, deficitul bugetar, poate cel mai important indicator în ceea ce privește solvabilitatea unui Guvern (este, practic, corespeondentul gradului de îndatorare în funcție de care băncile stabilesc dacă acordă sau nu credit persoanelor fizice și firmelor și la ce dobânzi acordă acel credit) are o evoluție absolut nefavorabilă. După primele cinci luni din an, diferența dintre încasările și cheltuielile Statului era de peste 43 de miliarde de lei, față de doar 28,8 miliarde de lei în primele cinci luni din 2022. O creștere, așadar, de circa 15 miliarde de lei.
Ca procent din PIB, deficitul a urcat de la 1,57% la final de mai 2022 la peste 2,3% la sfârșitul aceleeași luni din anul acesta. În aceste condiții, rămânerea în ținta asumată în fața UE, adică 4,4% din PIB, va fi o misiunea extrem de dificilă fără tăieri masive de cheltuieli.
CITIȚI AICI detali despre deficitul uriaș înregistrat deja la 5 luni precum și explicațiile
Și deficitul comercial, un alt indicator important, a crescut substanțial în perioada amintită, de la 5,4 miliarde de lei în primele cinci luni din 2022 la peste 8,5 miliarde de lei în primele cinci luni din 2023. Inflația între mai 2022 și mai 2023 s-a menținut la peste 10%, deși este în scădere, în timp ce creștere economică din primul trimestru al acestui an a fost mai degrabă modestă.