Vehiculată în spaţiul public, soluţia liniei supraterane de metrou între Băneasa şi Aeroportul Otopeni este criticată de surse apropiate metroului. Acestea au explicat pentru Economica.net de ce metroul nu poate fi construit la suprafaţă, precum şi ce s-ar întampla în situaţia ipotetică în care acesta va fi scos din subteran.
„Metroul are şina la minus 12 metri, la etajul patru de subsol. Dacă îl ridici, trebuie să ai grijă să nu blochezi totul. Dacă îl aşezi pe pământ nu mai trece decât pasărea pe acolo, cum se întâmplă în Berceni, unde e linia de probă. Apoi vor plânge că nu pot ajunge la bulevard. Pe ai lui Pandele în Voluntari îi facem ghetou, nu mai vin la DN1 sub nicio formă”, a explicat una dintre surse.
Roller coaster cu metroul pe estacadă
Aceasta contestă şi soluţia realizării liniei de metrou către aeroport pe estacade. „Dacă îl pui pe estacadă trebuie să urci la plus şapte metri, ca să poată trece pe sub el şi camioanele. Şi estacada aia trebuie să aibă o înălţime de construcţie. Deci te duci pe sute de metri cu şanţ, cu dâmb, ca să ajungi la etajul al doilea, după care după foarte puţin timp constaţi că trebuie să cobori. Deci n-ai făcut nimic decât un montagne russe sau roller coaster”, continuă sursa.
„Iar în Otopeni pe unde să mergi pe la suprafaţă, prin blocurile celor de pe marginea şoselei?”, întreabă retoric sursa.
O opinie similară are şi un alt specialist în metroul bucureştean, care spune că principalul impediment în realizarea metroului la suprafaţă este lipsa spaţiului. „Am studiat şi noi soluţia, dar nu ai pe unde să ieşi cu el la suprafaţă. Principalul obstacol este că nu este loc în zonă, zona este deja edificată”, a explicat acesta.
El a detaliat la rândul său cum ar arăta traseul în contextul variantei supraterane: „La Băneasa trebuie să ieşi la suprafaţă undeva aproape de Ikea, apoi mergi în faţă unde dai de blocurile de lângă Ambasada SUA, care sunt până în DN1, unde te bagi cu metroul? Mai departe, mergi la Liceul Francez, la Willbrook, pe unde te duci cu el? Pe urmă, în niciun kilometru, trebuie să cobori cu el la subsol, pentru că ai ajuns la Centură şi trebuie să cobori pe sub ea, pentru că e şi cale ferată şi drum. Pe urmă intri în oraş, în Otopeni”.
Costuri mai mari în special iarna şi vara cu metroul la suprafaţă
În ceea ce priveşte costurile mai mici cu soluţia supraterană, specialistul spune că cei care au propus această variantă nu au luat în considerare şi costurile de operare, ulterioare construirii liniei.
„Un alt impediment sunt costurile de operare. Dacă ai o iarnă cu viscol, trebuie să ai staţiile complet închise, să asiguri servicii de operare cum se cuvine, cu scări, cu lifturi, climatizate staţiile, pentru că vara pe căldură cine mai stă la 10 metri deasupra solului. N-au luat deloc în calcul costurile de operare în cazul liniei la suprafaţă”, a adăugat specialistul.
Magistrala 6 de metrou 1 Mai – Otopeni este cel mai matur proiect al Metrorex. Cu Acordul de Mediu emis şi exproprierile declanşate, proiectul mai aştepta undă verde de la Comisia Europeană.
Comisarul european Corina Crețu a aprobat pe 13 februarie alocarea a peste 517 milioane de euro pentru proiectul Magistralei 6 de metrou, care va lega Capitala de Aeroportul Otopeni. Cofinanțarea europeană este destinată construcției secțiunii 1 Mai – Tokyo, cu lungime de 6 kilometri din totalul de peste 14 kilometri cât urmează să aibă la final întreaga magistrala de metrou M6 (1 Mai – Aeroport Henri Coandă Otopeni).
În ceea ce priveşte restul secţiunii de la staţia Tokyo (Băneasa) şi până la aeroport, comisarul european a declarat încă din ianuarie că nu se justifică propunerea Guvernului privind realizarea unui metrou subteran şi că ar fi mai eficientă o linie supraterană până la aeroport, „mai ales că de la Băneasa la Otopeni nu este o zonă intens populată sau care ar crea mari probleme”. Potrivit Corinei Creţu, în varianta supraterană s-ar economisi 200 de milioane de euro.
Magistrala 6 realizează extinderea reţelei actuale de metrou din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’ Bucureşti. Noul tronson va permite legarea directă între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor.
Linia nouă de metrou va avea un traseu de 14,2 km şi va cuprinde 12 staţii, cu următoarele denumiri: Staţia 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu, Aeroport Otopeni.
Pentru pregătirea şi implementarea proiectului a fost semnat un acord de împrumut (martie 2010), între Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA), în valoare de 41,87 miliarde Yeni (circa 317 de milioane de euro).