Surse politice: În România nu vor fi construite garduri la frontiere. Proiectul pilot cu CE – unul de bune practici

„În România nu este vorba despre garduri”, au transmis sursele citate.

De asemenea, aceleaşi surse au precizat că proiectul pilot pe care România îl va realiza împreună cu Comisia Europeană şi instituţiile europene este pentru „a arăta cum se cooperează şi se protejează frontiera şi va fi un proiect de bune practici, care să poată să fie exportat şi către alte frontiere externe ale UE”.

Sursele politice au indicat că în ceea ce priveşte Bulgaria, situaţia este diferită, această ţară având deja garduri cu Turcia şi fiind pe ruta de migraţie şi sursă de intrare către UE.

Liderii Uniunii Europene au convenit la summitul de la Bruxelles o serie de măsuri menite să reducă numărul migranţilor care sosesc ilegal pe teritoriul UE, a transmis, vineri, Agenţia de presă dpa.

„Vom acţiona pentru a întări frontierele noastre externe şi a preveni migraţia ilegală”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după summit, vineri, la primele ore ale dimineţii.

Măsurile convenite includ iniţative de întărire a protecţiei infrastructurii la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică.

Statele UE vor de asemenea să faciliteze recunoaştere reciprocă a returnărilor, într-o tentativă de a creşte numărul acestora, a mai spus Von der Leyen.

Înaintea reuniunii, cancelarul austriac Karl Nehammer ceruse alocarea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia. O parte din ţările membre au mărit presiunea pentru o astfel de soluţie, la care nu se face însă referire explicită în textul declaraţiei adoptate.

La sfârşitul summitului, Nehammer şi-a exprimat totuşi satisfacţia: ‘Avem angajamentul că toate ţările situate la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când va fi vorba de protejarea acestor frontiere externe’, a spus el, citat de AFP, salutând o ‘claritate fără precedent’.

„Avem angajamentul clar al Comisiei pentru a susţine proiecte-pilot atât în Bulgaria, cât şi în România”, a adăugat Nehammer.

Iohannis: Migraţia – o provocare ce reclamă un răspuns european comun; România, deschisă să lucreze cu CE la un proiect pilot

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut la reuniunea extraordinară a Consiliului European că migraţia este o provocare ce reclamă un răspuns european comun, arătând că deşi România nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale.

„Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că migraţia este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluţii constructive şi eficiente pentru combaterea migraţiei ilegale”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, şeful statului a subliniat necesitatea definirii unor măsuri cât mai concrete, operaţionale care să răspundă provocărilor în materie de migraţie ilegală şi că propunerile prezentate de Comisia Europeană au reprezentat un sprijin important.

„Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat deschiderea României de a se implica în implementarea măsurilor agreate, arătând că, deşi ţara noastră nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale”, menţionează sursa citată.

Totodată, şeful statului a exprimat sprijinul pentru mobilizarea de resurse la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea activităţilor de control şi supraveghere a frontierelor, inclusiv prin dotarea cu echipamente performante.

„Pentru a disemina bunele practici recunoscute în materie de protecţie a frontierei şi combatere a migraţiei ilegale şi ca o contribuţie la definirea unor proceduri mai rapide şi mai eficiente, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect pilot”, adaugă Administraţia Prezidenţială.

Reuniunea extraordinară a Consiliului European a început joi cu o discuţie a liderilor privind situaţia din Ucraina, cu participarea preşedintelui Volodimir Zelenski, şi s-a încheiat vineri la primele ore ale dimineţii. Pe agenda Consiliului European s-au mai aflat creşterea competitivităţii economiei europene, pornind de la Comunicarea Comisiei Europene privind Planul Industrial Green Deal, precum şi identificarea unor căi concrete de acţiune pentru gestionarea în comun a migraţiei la nivel european.

Cu privire la migraţie, pe palierul acţiunii externe, va fi intensificată cooperarea cu statele terţe de origine şi tranzit, în direcţia prevenirii plecărilor ilegale, a combaterii traficului de migranţi, a creşterii returnărilor şi a gestionării cauzelor care stau la baza migraţiei ilegale. Se va urmări şi implementarea planurilor de acţiune pentru rutele din Balcanii de Vest şi, respectiv, Mediterana Centrală, urmând să fie prezentate cu prioritate planuri de acţiune şi pentru rutele din Atlantic, Mediterana de Vest şi Mediterana de Est.

Consiliul European a solicitat progrese suplimentare în direcţia alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la regimul UE de vize. Pentru îmbunătăţirea returnărilor şi readmisiilor, a fost agreată utilizarea ca pârghii a tuturor politicilor şi instrumentelor europene relevante, inclusiv posibilitatea de a introduce măsuri restrictive în materie de vize pentru ţările terţe care nu cooperează cu privire la returnări. Consiliul European a invitat statele membre să îşi recunoască reciproc deciziile de returnare şi a încurajat avansarea către o listă comună a UE de ţări terţe şi de origine sigure.

Consiliul European a afirmat sprijinul deplin pentru Frontex şi a solicitat încheierea rapidă a negocierilor acordurilor de statut privind Frontex cu state terţe. Totodată, a solicitat Comisiei Europene să finanţeze măsuri în statele membre care să contribuie în mod direct la controlul frontierei externe a UE, precum proiecte pilot privind gestionarea frontierei, şi să mobilizeze imediat şi în mod substanţial fondurile şi mijloacele UE necesare pentru a sprijini statele membre în consolidarea capacităţilor şi a infrastructurii de protecţie la frontieră, a mijloacelor de supraveghere şi a echipamentelor. Liderii europeni au condamnat instrumentalizarea migranţilor pentru scopuri politice, mai ales ca parte a unor acţiuni hibride de destabilizare. Consiliul European a solicitat co-legislatorilor să continue lucrările pe marginea Pactului privind migraţia şi azilul, precum şi în ceea ce priveşte Codul Frontierelor Schengen revizuit şi Directiva Returnare.