Sursele găurii din veniturile bugetului: O taxă care nu a fost tolerată de piaţă şi un start lent la fonduri UE

Economica.net
12 01. 2017
126250_81758700

205,6 miliarde de lei erau veniturile bugetului general consolidat la 30 noiembrie. La buget se adună într-o lună în jur de 20 de miliarde de lei. Extrapolând suma pentru luna decembrie 2016, pentru că execuţia bugetară pe această lună va fi făcută publică abia după 25 ianuarie, veniturile totale ale statului pe anul 2016 ar fi de 226 de miliarde de lei.

Bugetul iniţial pe 2016 avea programate venituri de 231 de miliarde de lei. Faţă de ţinta propusă, aşadar, s-a înregistrat un minus de circa 5 miliarde de lei. Faţă de bugetul trecut de cele două rectificări din 2016, minusul s-ar ridica la 8,2 miliarde de lei.

Taxa clawback, surpriza 

Ministerul Finanţelor a notat în fiecare raport trimestrial asupra bugetului, un minus neaşteptat în dreptul taxei clawback. În primele trei trimestre, bugetul a pierdut din această taxă 1,5 miliarde de lei, cumulat.

Motivul este mărimea taxei, chestiune semnalată de producătorii de medicamente încă de la începutul anului. Iată ce declara un reprezentant al industriei.

“Procentul taxei clawback care este plătită în România de industria farmaceutică a crescut cu peste 25%, ajungând la 15,62% în trimestrul I din 2016 faţă de 12,63% în trimestrul IV din 2015. (…) în condiţiile în care preţurile au scăzut cu peste 40% faţă de 2015, multe medicamente găsindu-se cu mare dificultate tocmai din cauza preţurilor şi a taxei clawback sau nemaifiind de găsit deloc în piaţă, dupaă cum semnalează toate asociaţiile de pacienţi”,  a declarat Dragoş Damian, directorul ge­neral executiv al producătorului de me­di­camente Terapia si preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor de Medica­mente Generice din România (APMGR), pentru ZF.

Absorbţie dezastruoasă de fonduri europene

Absorbţia fondurilor europene a fost dezastruoasă anul trecut. În Bugetul pe 2016 statul se baza pe intrări de la UE de circa 9 miliarde de lei, din care în 11 luni România a atras 3 miliarde de lei.

2016 a fost anul schimbării între perioadele de finanţare 2007-2013 şi 2014-2020, era firească o scădere a finanţărilor, însă România a fost mustrată de Bruxelles că a avut un start lent şi că rata de absorbţie era zero la jumătatea anului.

De altfel, fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, a menţionat zilele trecute că o cauză a nerealizării veniturilor bugetate a fost faptul că nu s-a atins ţinta de absorţie a fondurilor europene.

Problema cheltuielilor

Cheltuielile au fost mult sub programul iniţial, mai mult decât au fost veniturile. În legea bugetului pe 2016 erau cheltuieli programate de 252 miliarde de lei. Ultima execuţie bugetară publicată, cea la 11 luni, arată că au fost cheltuiţi 211 miliarde de lei. În condiţii normale, dacă în decembrie s-a făcut o cheltuială (medie lunară) de 21 de miliarde de lei, s-ar fi ajuns la o cheltuială anuală de 232 de miliarde de lei. Cheltuielile pe 2016 ar fi cu 20 de miliarde de lei sub ţinta iniţială anuală de cheltuieli şi 23 de miliarde de lei sub cea rectificată.

Un deficit bugetar de 2,6% din PIB, care este sub ţinta propusă de 2,8%, indicat ca fiind atins de fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, înseamnă 19,7 de miliarde de lei. Or, dacă cheltuielile din decembrie se păstrau în nota anuală, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului ar fi fost undeva la 6 miliarde de lei.