Concernul rus Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat anul trecut un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construirea a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Înţelegerea este sprijinită mai ales de Germania, care doreşte să-şi asigure în continuare o sursă ieftină de gaze. Însă proiectul a stârnit proteste intense în statele central europene şi în cele trei state baltice, care se tem că această iniţiativă va spori dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia, scrie Agerpres.
‘Sprijinirea acestui proiect politic este incompatibilă cu politica sancţiunilor comune împotriva Rusiei’, a declarat şefa executivului polonez într-un discurs rostit vineri la Fundaţia Koerber, un ONG de la Berlin, intervenţie ce a avut loc după întrevederea cu cancelarul Angela Merkel. O consecinţă a acestui proiect ar putea fi descurajarea reformelor proeuropene în Ucraina, a estimat Beata Szydlo.
Comisia Europeană a anunţat că va examina dacă proiectul este conform cu legislaţia comunitară, amintind totodată că UE şi-a stabilit ca obiectiv să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie fără să fie însă afectat tranzitul gazelor prin Ucraina. Însă atât Gazprom cât şi partenerii săi europeni au convenit extinderea Nord Stream tocmai pentru ca fluxul gazelor ruseşti către Europa să ocolească Ucraina.
Şi preşedintele polonez, Andrzej Duda, a declarat luna trecută la Bruxelles că proiectul Nord Stream-2 este motivat mai degrabă politic decât economic şi subminează solidaritatea europeană, el asigurând că ţara sa va cauta în continuare la nivel european căi legale de acţiune pentru a bloca această iniţiativă.