Sute de milioane de euro, miza proceselor între Hidroelectrica şi Andritz Hydro. Şefa juriştilor de la Hidro a lucrat în trecut pentru Andritz

În condiţiile în care a pierdut în faţa Hidroelectrica în instanţele civile din România, compania Andritz Hydro se judecă cu Hidroelectrica, în nu mai puţin de şase procese de arbitraj, majoritatea dintre ele deschise în Elveţia, la Geneva. În trei dintre ele Hidroelectrica cere bani de la Andritz iar în trei Andritz cere bani de la Hidroelectrica. În total, Andritz solicită 42 de milioane de euro, iar Hidroelectrica 161 de milioane de euro şi 388 de milioane de dolari.
Disputa este legată de celebrul contract de modernizare a hidrocentralelor de la Porţile de Fier şi, subsecvent, a celor de pe Oltul Inferior, o poveste începută în anii 90.

Istoria unui contract de un miliard de euro

Contractul dintre firma elveţiană Sulzer Hydro, (ulterior VA Tech Hydro, ulterior Andritz) şi compania Hidroelectrica pentru modernizarea hidrocentralelor de la Porţile de Fier este unul dintre cele mai mediatizat din istoria postdecembristă. Contractul pentru modernizarea centralei de la Porţile de Fier I a fost atribuit, prin încredinţare directă, în anul 1997, pentru 150 de milioane de dolari. A fost ulterior suplimentat, la fel ca şi cel atribuit, ulterior, aceleiaşi firme, Sulzer/Va Tech, pentru modernizarea hidrocentralei de la Porţile de Fier 2, când de la 98 de milioane de dolari s-a ajuns la 200, potrivit relatărilor din presă. Trecând peste sumele mari, plătite printr-un contract acordat fără licitaţie, problemele tehnice au curs gârlă. Modificarea profilului palei de la rotor a generat probleme de cavitaţie (apa „muşcă” din metal şi îl deteriorează), capul de distribuţie s-a uzat nepermis de mult şi a fost schimbat la toate cele şase grupuri modernizate, deşi, anterior modernizării, în 30 de ani a fost schimbat o singură dată unul, din cauza uzurii. În mai multe rânduri, grupurile au fost oprite, pentru a putea fi reparate, ceea ce a provocat pierderi Hidroelectrica.

„Un grup de la Porţile de Fier I produce 150.000 de euro în fiecare zi. Pierderile pentru Hidroelectrica sunt astronomice în toţi aceşti ani, Porţile de Fier înseamnă jumătate din producţia Hidroelectrica”, spunea în ianuarie 2016 Remus Borza, fostul administratorul judiciar al Hidroelectrica. Atunci, din şase grupuri de la Porţile de Fier 1 funcţionau cinci.
„Modernizarea de la Porţile de Fier a costat, în total 1,1 miliarde de euro. După ce am plătit aceşti bani, ne-am trezit cu randamente mai proaste ale maşinilor decât înainte. La Porţile de Fier şi pe Oltul Inferior (contract atribuit tot celor de la Sulzer/VA Tech/Andritz – n.red.) retehnologizarea a costat 1,3 miloane de euro pe MW, pentru că au fost acele contracte date cum au fost date. La Lotru-Ciunget, pentru acelaşi tip de agregat, modernizarea a costat de 10 ori mai puţin, adică 137.000 de euro” ne-a mai spus atunci Borza.

Au început acţiuni în instanţă, despre care Borza a spus că au fost câştigate în România. Curtea de Apel Bucureşti a respins, în noiembrie 2016, recursul Andritz Hydro împotriva sentinţei 1042/12.02.2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care instanţa a respins pretenţiile Andritz pentru lucrări suplimentare pretins efectuate în cadrul contractului de retehnologizare privind Porţile de Fier II. Astfel, Curtea de Apel a menţinut soluţia Tribunalului, iar Andritz a fost obligată şi la plata cheltuielilor de judecată de 29.469 de lei. Apoi însă, Andritz a dat în judecată Hidroelectrica la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, solicitând producătorului de energie plata unei sume de 13 milioane de euro plus dobândă de 6% pe an pentru nerespectarea contractului de retehnologizare a hidrocentralelor Porţile de Fier II şi Gogoşu, încheiat în anul 2001.

După cum se vede, arbitrajele însă nu s-au soluţionat, şi, pe lângă sumele în dispută un amănunt interesant este şi cine este acum şeful juriştilor Hidroelectrica.

Şeful Departamentului Juridic de la Hidroelectrica a lucrat pentru Andritz, exact pe acele contracte aflate acum în arbitraj

Dana Dunel a fost recrutată pentru poziţia de şef al Departamentului Juridic al Hidoelectrica în anul 2016, şi ocupă efectiv această poziţie din luna august 2016, potrivit presei de specialitate. Ea a fost Head of Energy & Natural Resources Practice la casa de avocatură Biriş Goran.

Când a fost selectată pentru poziţia la Hidroelectrica, a depus cerea de suspendare din profesia de avocat. Se întâmpla în iulie. În iunie, Hidroelectrica ieşea din insolvenţă, proces demarat cu doi ani în urmă, pentru a putea denunţa contractele bilaterale de vânzare de energie electrică cu traderii şi furnizorii privaţi, aşa numiţii „baieţi deştepţi”.

Potrivit referinţelor, Dana Dunel este un avocat specializat în energie, cu o practică de 20 de ani în domeniu, cu recunoaştere internaţională, şi socotită un avocat de top în domeniu în România.

Totuşi, câteva referinţe din trecutul ei ridică anumite semne de întrebare asupra prezenţei sale la Hidroelectrica.
În 2005, potrivit datelor din CV-ul personal, a elaborat proiectul „Reparaţia capitală cu modernizare pentru creşterea siguranţei şi capacităţii Centralei Hidroelectrice Porţile de Fier 1”. Clientul Danei Dunel era Andritz Hydro (fostul VA Tech Hydro), iar poziţia ei era „coordinator de echipă/Consultant legal. Activităţile desfăşurate: „Acordarea de asistenţă şi consultanţă juridică în vederea organizării locale a partenerului străin; asistenţă juridică pe durata realizării lucrărilor de reabilitare şi modernizare; asistarea clientului în procedura de arbitraj ICC”.

Tot din acel an, Dunel a avut contract cu cei de la Andritz şi pentru asistenţă juridică similară, dar pentru modernizarea centralei de la Porţile de Fier 2.

Problema care se ridică este aşadar că Hidroelectrica, la care şefa Juridicului este Dunel, este de ani de zile în proces cu Andritz Hydro, pentru care a lucrat Dunel, exact în chestiunea contractului pentru Porţile de Fier, pentru care Dunel a acordat asistenţă celor de la Andritz Hydro.

Ce spune Dunel

Contactată de noi, Dana Dunel spune că nu se află în vreo poziţie de incompatibilitate. „Nu sunt implicată în echipa care gestionează litigiul. Ma ocup doar de administrare. Când am reprezentat societatea, am fost doar prezentă”, a spus Dunel.
Ea mai spune că oricum nu poate divulga informaţii din activitatea trecută vreunei părţi, pentru că are clauze de confidenţialitate. „Niciun moment nu s-a pus problema de a renunţa la clauza de confidenţialitate”, a spus ea.