2019 a fost prin excelenţă anul schimbărilor legislative de amploare pe piaţa muncii care au afectat veniturile românilor. Pe de o parte, pentru că Guvernul a introdus, în premieră pentru ţara noastră, trei salarii minime pe economie: pentru studii medii, pentru studii superioare şi pentru angajaţii din construcţii. Pe de altă parte, Guvernul a dat undă verde angajatorilor să aducă la muncă 30.000 de noi lucrători extracomunitari, cel mai mare număr din ultimii cinci ani, ca răspuns la deficitul de forţă de muncă locală. 2019 e al treilea an în care Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă, pe care şi-a propus să o amelioreze prin importul tot mai mare de lucrători din afara UE şi prin stabilirea salariului minim în construcţii, de 3.000 de lei brut lunar. „Revoluţia fiscală” a declaraţiei unice, marea promisiune a lui Teodorovici, a fost un eşec lamentabil şi în 2019, având în vedere dificultatea completării declaraţiei unice şi ambiguitatea actelor normative care-o reglementează.