politica monetara si dobanzi

Banca Centrală a început să folosească alte pârghii decât dobânda pentru înăsprirea politicii monetare şi menţinerea controlului asupra creditării. În ultimele luni, ROBOR, rata medie a dobânzii la care se împrumută între ele instituțiile bancare din România în moneda naţională, a sărit de 3%. Chiar şi la împrumuturile pe o săptămână, nu doar cele la trei şi şase luni care sunt utilizate în compunerea dobânzilor la credite. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist şef al Raiffeisen Bank, spune că nivelul actual al ROBOR pe toate palierele, inclusiv la o săptămână, „arată de facto că politica monetară dusă de BNR este mai tare decât cea pe care o indică dobânda cheie”. Pentru a ţine în frâu şi ROBOR care, dat fiind lipsa de lichiditate din piaţă are tendinţă şi să sară de nivelul dobânzii Lombard (dobânda la care BNR împrumută băncile comerciale când rămân fără lichidităţi), BNR utilizează repo, practic cel de-al doilea instrument prin care banca centrală controlează tendinţele monetariste din România. Dar pentru că şi aici s-a găsit o portiţă, BNR ar putea plafona şi nivelul repo pentru fiecare bancă în parte. Cu atât mai mult cu cât banii luaţi de bănci din repo sunt folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar. Cum?