Beijingul consideră că Taiwanul, independent de facto, este o provincie secesionistă a Chinei şi nu a exclus niciodată recurgerea la forţă pentru anexarea insulei, reaminteşte aceeaşi agenţie. Taiwanezii beneficiază de un regim democratic, după ce guvernul Republicii Chineze s-a refugiat pe insulă în 1949, în urma înfrângerii suferite în războiul civil împotriva comuniştilor conduşi de Mao Zedong.
În ultimii cinci ani, chinezii şi-au intensificat presiunile militare şi politice în sprijinul revendicărilor lor, respinse ferm de taiwanezi.
Reuters a obţinut o copie a raportului către parlament, în care Ministerul Apărării arată că China continuă să îşi perfecţioneze abilităţi cum ar fi comanda operaţiunilor interarme.
„Cu toate acestea, utilizarea tacticilor şi a strategiilor împotriva Taiwanului este în continuare limitată de mediul geografic natural al Strâmtorii Taiwan şi de echipamentele de debarcare şi capacităţile logistice insuficiente”, consemnează documentul, care conchide că China „nu este încă în posesia capacităţilor oficiale de luptă pentru o invazie cuprinzătoare a Taiwanului”.
Conducerea forţelor armate taiwaneze avertizează însă că China accelerează dezvoltarea unor arme noi, cum ar fi bombardierul H-20 şi rachetele hipersonice, crescând totodată numărul de arme nucleare şi experimentând tactici noi.
Raportul menţionează că, în mai, când forţele chineze au efectuat exerciţii în jurul Taiwanului, la scurt timp după ce Lai Ching-te şi-a preluat mandatul de preşedinte la Taipei, nave ale gărzii de coastă a Chinei au fost trimise pentru prima dată la manevre de interceptare şi inspecţie în largul coastei de est a insulei.
Obiectivul manevrelor a fost pregătirea pentru întreruperea comunicaţiilor Taiwanului cu restul lumii şi pentru o blocadă în jurul insulei. Chinezii pot de asemenea să urce la bordul cargourilor străine, o opţiune foarte apropiată de un conflict deschis, consideră ministerul taiwanez al apărării.
În apele din jurul Taiwanului, inclusiv în Strâmtoarea Taiwanului, dintre insulă şi China continentală, există rute maritime internaţionale foarte aglomerate, menţionează Reuters.
Agenţia nu a reuşit să obţină imediat un comentariu din partea Ministerului Apărării de la Beijing. Instituţia respectivă a comunicat, la conferinţa de presă uzuală de joi, că „nu va fi pace” atâta vreme cât Partidul Democratic Progresist, de guvernământ, face eforturi pentru independenţa Taiwanului. „Cu cât mai mult provoacă, cu atât mai rapid vor pieri”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al ministerului, Wu Qian.
Taiwanul anticipează pentru anul viitor o creştere a cheltuielilor pentru apărare mai rapidă decât cea a economiei în general; se produc mai multe rachete, submarine şi alte arme pentru descurajarea Chinei.
Preşedintele Lai, numit de Beijing „separatist”, a oferit de mai multe ori negocieri între Taiwan şi China, dar a fost refuzat. El afirmă că taiwanezii sunt singurii care pot decide în privinţa propriului lor viitor.
El le-a spus militarilor prezenţi vineri la Ministerul Apărării că „pacea obţinută prin putere este o pace adevărată” şi a promis că „vom continua să ne ameliorăm capacităţile de autoapărare şi să arătăm lumii că suntem uniţi ca naţiune şi hotărâţi să ne protejăm ţara”.