Acesta a subliniat că proiectul, care este unul de durată şi în care sunt implicate şi alte firme româneşti, a dat un suflu nou uzinei, iar ţări NATO din vecinătatea noastră şi-au exprimat interesul faţă de transportoarele Piranha, scrie Agerpres.
Mihai Rafiu a afirmat că înainte să fie demarate aceste proiecte de anvergură, uzina se confrunta cu o situaţie dificilă, însă, de la începutul anului, a început să înregistreze profit.
Agerpres: Transportoarele Piranha sunt un proiect important pentru armata română. Cum a influenţat proiectul acesta activitatea uzinei şi cu ce provocări v-aţi confruntat până acum?
Mihai Rafiu: Da, este adevărat, este un proiect foarte important pentru România, pentru Uzina Mecanică Bucureşti. În primul rând, gândiţi-vă că am avut acces la un alt tip de tehnologie, la o tehnologie avansată, ceea ce nu este puţin. Al doilea lucru important pentru uzină a fost pregătirea oamenilor, a resursei umane. Şi al treilea, faptul că am dat un suflu nou uzinei, cu un proiect de durată. Avem în vedere, bineînţeles, asamblarea şi producerea transportoarelor blindate şi apoi mentenanţa acestor maşini de luptă.
Agerpres: Sunt mai multe variante ale ansamblului Piranha. Câte sunt şi la ce folosesc pe câmpul de luptă?
Mihai Rafiu: Noi am produs întreaga familie a transportoarelor Piranha 5 până acum. Mă refer la maşina de luptă şi de transport trupe, cum este denumită de către Armată- APC 5; Command Post-ul, care are rolul de a face legătura între toate tipurile de maşini de luptă Piranha şi celelalte maşini de care dispune Armata Română şi nu numai Armata Română. Am făcut Recovery, este un Piranha care merge în câmpul tactic sau de luptă pentru a scoate rapid din zona de conflict o maşină de luptă avariată. MEDEVAC este un alt blindat, care are rolul de a salva vieţi omeneşti şi nu numai. Şi CBRN, care are rolul de creştere a nivelului de protecţie medicală împotriva efectelor agenţilor CBRN (Chimici, Biologici, Radiologici, Nucleari); este o maşină foarte complexă, dotată inclusiv cu o dronă, care merge în câmpul minat şi transmite de acolo toate informaţiile de care este nevoie. Practic, partea bună este că omul nu intră în contact direct cu un eventual câmp toxic.
Agerpres: În acest proces de asamblare sunt implicate şi firme româneşti, există şi o contribuţie a unor firme româneşti?
Mihai Rafiu: Da, sunt implicate şi firme româneşti. Turela, de exemplu, se asamblează la Măgurele de către Elmet, este o filială a firmei Elbit. Lucrăm, de asemenea, pe partea de soft şi comandă, control cu firme din România- CSR şi Interactive. Totodată, partea de optoelectronică se face cu Pro Optica, altă firmă românească şi, bineînţeles, UMB, care este integratorul tuturor acestor produse.
Agerpres: Este vorba de un joint-venture cu General Dynamics. Forţa de muncă de unde vine? Este românească sau aveţi şi forţa de muncă străină?
Mihai Rafiu: În joint-venture forţa de muncă vine preponderent de la Uzina Mecanică Bucureşti, care are 110 oameni la ora actuală în acest joint-venture şi de la General Dynamics European Systems România, cu care avem încheiat acest joint-venture, tot parte românească. Cum am evoluat? La începutul contractului aveam în jur de 30 de colegi din Elveţia care, împreună cu oamenii noştri, făceau training. O parte din pregătire s-a făcut în Elveţia, unde am învăţat cum se asamblează primele 30 de maşini, iar după aceea am venit în România. La ora actuală, mai sunt doar doi colegi din Elveţia, deci forţa de muncă aş putea să spun că e aproape 100% românească.
AGERPRES: Armata Română are deja transportoare Piranha. Câte au fost livrate până acum şi câte urmează să fie livrate în perioada următoare? Şi când va fi următoarea livrare?
Mihai Rafiu: Armata Română are un contract încheiat cu partenerii noştri de la Mowag pentru un număr de 227 de transportoare blindate, în diferite configuraţii. La ora actuală au fost livrate către Armată şi sunt în dotarea Armatei Române 94 de transportoare, care au încheiat primul contract subsecvent. Urmează al doilea contract subsecvent, care a pus şi bazele joint-venture-ului, de 133 de bucăţi. Sunt pregătite pentru livrare la ora actuală şi sperăm că spre sfârşitul lunii iulie se va produce acest eveniment pe care îl aşteptăm cu toţii, 47 de transportoare. Exact acum un an de zile a început producţia efectivă în cadrul joint-venture-ului şi iată că după un an de zile reuşim să venim şi să ne apropiem de o livrare conform contractului cu Armata.
AGERPRES: În strategia UMB există şi intenţia de export? Şi dacă da, în ce condiţii? Aveţi cumva semnale de la eventuali cumpărători?
Mihai Rafiu: Au fost ceva semnale până acum de la anumite ţări NATO din vecinătatea noastră. Bineînţeles că în momentul în care produci şi apoi faci mentenanţa acestor maşini, următorul pas spre care te îndrepţi este şi să fii la export. Dar întâi, prioritară, este satisfacerea cerinţelor Armatei Române.
AGERPRES: În ce condiţii ar putea fi exportate?
Mihai Rafiu: Probabil G2G. Vor fi contracte G2G.
AGERPRES: Un alt proiect important este modernizarea tancului românesc. Ce ne puteţi spune despre acest proiect?
Mihai Rafiu: Acest proiect s-a născut din dorinţa Armatei de a mări durata de viaţă a tancului românesc. Şi împreună cu firme româneşti, care au participat alături de noi atât prin produsele pe care le fac ei, cât şi prin montajul lor, am reuşit să terminăm şi să propunem Armatei tancul TR-85 M1R revitalizat, care înglobează o serie de modificări în ceea ce priveşte sistemele optoelectronice, în ceea ce priveşte sistemul de propulsie-suspensie, în ceea ce priveşte stabilizarea şi sistemul de conducere a focului. Am trecut de la sisteme analogice la sisteme digitale, iar eu cred că acest tanc va fi un proiect de succes. Am terminat deja prima etapă de omologare cu produsul, urmând ca în scurt timp să parcurgem şi a doua etapă de omologare prin trageri reale într-unul dintre poligoanele Armatei. Este important de spus că revitalizarea tancului românesc la UMB reprezintă o dovadă a competenţei şi expertizei inginereşti româneşti, consolidând poziţia ţării noastre în industria de apărare regională.
AGERPRES: Revitalizarea se face cu parteneri români sau străini?
Mihai Rafiu: Revitalizarea se face în totalitate cu parteneri români, firme româneşti. Şi am să vă dau câteva exemple: partea de stabilizare- STIMPEX, partea de conducere a focului cu EOSMC şi IOR, partea optelectronică- PRO OPTICA. Mai lucrăm, de asemenea, cu INTERACTIVE, SIDERURGICA, ACCTM, WEBASTO. Sunt şi câteva sisteme pe care le cumpărăm de la partenerul nostru strategic, mă refer la generatorul tancului.
AGERPRES: Aveţi în derulare două proiecte importante. În contextul acesta, aveţi în vedere extinderea capacităţii de producţie?
Mihai Rafiu: Bineînţeles. După cum aţi şi văzut, nevoia este din ce în ce mai mare. Va trebui să începem să lucrăm în scurt timp în două schimburi ca să satisfacem dorinţa Armatei şi numai. Ne dorim foarte mult să dezvoltăm şi să modernizăm şi cealaltă parte a fabricii.
AGERPRES: Cum staţi cu partea financiară a companiei? Care este situaţia în prezent?
Mihai Rafiu: Până nu de mult, şi asta înainte de a începe aceste proiecte de anvergură, ne confruntam cu o situaţie dificilă, delicată. Au fost momente în care aveam întârzieri salariale, eram pe active negative, nu avea societatea profit. În ultimul timp am trecut pe active pozitive. De la începutul anului începem să înregistrăm profit. Bineînţeles că ne îndreptăm şi spre cealaltă latură în care dorim să rezolvăm şi partea de datorii restante către bugetele de stat.
AGERPRES: Pe site-ul SGG a fost postat recent un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care prevedea trecerea la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a companiilor din industria de apărare cu datorii către ANAF. UMB se află pe această listă?
Mihai Rafiu: Nu. La ora actuală, UMB nu se mai află pe această listă tocmai datorită potenţialului pe care îl are şi datorită contractelor pe care le are încheiate la ora actuală.
AGERPRES: Cum vedeţi viitorul Uzinei Mecanice Bucureşti şi ce obiectiv aveţi pentru următorii ani?
Mihai Rafiu: Ca să spun aşa: viitorul sună bine. În primul rând, vrem să extindem capacitatea de producţie. În al doilea rând, vrem să începem să ne ocupăm de mentenanţa Piranha: celor două tipuri de Piranha pe care Armata le are- Piranha 3 şi Piranha 5. Nu de mult timp am început tratative destul de bine cotate pentru a ajunge la semnarea unui contract pentru mentenanţa tancurilor Abrams care vor intra în dotarea Forţelor Armate.