„Situaţia bugetului este cea care este, cu un deficit de probabil peste 8% la sfârşitul anului, motiv pentru care Ministerul de Finanţe s-a adresat Comisiei Europene pentru a obţine acordul Comisiei pentru un plan fiscal de 7 ani în care redresarea să fie făcută într-un mod în care să nu afecteze negativ nici plăţile care au fost asumate de guvern, nici creşterea economică de care avem atâta nevoie şi să putem rezolva probabil în timp şi una dintre cele mai mari probleme ale României, deficitul balanţei de cont curent. Acest dublu deficit, acest deficit geamăn sau twin, cum se spune, pune o povară foarte mare nu doar pe Ministerul de Finanţe, ci şi pe toate ministerele, pe unităţile administrativ-teritoriale şi pune o povară semnificativă şi pe populaţie, motiv pentru care în momentul în care UDMR a acceptat să facă parte din această coaliţie, în momentul în care am acceptat eu personal să coordonez acest sector, am dorit să fim vocea raţiunii în toate deciziile şi în gestionarea finanţelor publice, asigurând în primul şi în primul rând stabilitate fiscală şi financiară pe termen lung. Acest lucru se poate face doar dacă întreaga ţară îşi uneşte forţele într-un moment deosebit de greu, pentru că în ultimii 15 ani, de două ori am avut o asemenea situaţie: o dată după criza economică din 2008 şi o dată după COVID. Această perioadă tensionată, de alegeri, de an electoral a pus amprenta pe tot ce înseamnă buget de stat şi este nevoie de o schimbare de paradigmă astfel încât resursele publice să fie gestionate responsabil, fără a crea poveri suplimentare pentru cetăţeni”, a spus Tanczos Barna, la audierile din comisiile de specialitate, relatează Agerpres.
El a afirmat că acest obiectiv nu poate fi atins dacă statul nu-şi schimbă mentalitatea şi nu va fi alături de cetăţeni şi mediul de afaceri.
„Această coaliţie are misiunea de a aduce echilibru şi stabilitate într-o perioadă de provocări economice şi sociale. Şi cele 16 ministere dintre care o să conduc, probabil, cu acceptul dumneavoastră, un minister, trebuie să creeze un parteneriat solid pentru o Românie mai echitabilă. Acest parteneriat solid, încă o dată, este cheia succesului pe termen lung. Ca ministru al Finanţelor voi urmări trei principii şi obiective generale. Vom avea nevoie pentru predictibilitate şi credibilitate, de un stat mai suplu, un stat care priveşte cetăţenii cum priveşte o companie privată, clienţii, un stat care îşi optimizează instituţiile şi costurile, cheltuielile aşa cum îşi fac companiile private. Serviciile publice trebuie să fie mai bune din punct de vedere calitativ. Aşa cum companiile îşi respectă clienţii şi încearcă să îşi păstreze clienţii prin servicii de calitate sau bunuri de calitate vândute, aşa şi statul trebuie să ofere servicii de calitate şi trebuie să arate mai mult respect pentru cetăţeni. Companiile private fac acest lucru. În felul acesta îşi menţin clienţii şi îşi menţin productivitatea, îşi menţin locul în piaţă şi statul trebuie să se schimbe din acest punct de vedere. Prin administrarea responsabilă şi eficientă a resurselor şi prin aceste principii, aceste schimbări la nivelul statului român, cu siguranţă vom putea asigura un echilibru, predictibilitate şi responsabilitate”, a declarat Tanczos Barna.
El a menţionat că aderarea la spaţiul Schengen este oportunitate uriaşă pentru România. Această oportunitate trebuie exploatată pentru că firmele româneşti vor avea o şansă în plus şi avantaje în ceea ce priveşte exportul, vor reuşi să ajungă pe pieţe internaţionale şi europene, în special, mai uşor şi este un semnal major, în acelaşi timp, de încredere pentru investitorii străini ca ei să vină să investească în România şi mai mult.
„Ştim cu toţii că aderarea la OCDE este proiectul nostru nou de ţară. Intrăm în rândul celor mai puternice economii din lume şi acest proiect de ţară trebuie să aducă încă o dată o creştere a prosperităţii şi a nivelului de trai în România. Priorităţile noastre imediate, ale Ministerului de Finanţe la sfârşitul anului 2024, 2025 începutul anului, fără doar şi poate sunt aprobarea bugetului de stat, înainte de aprobarea bugetului de stat, aprobarea ordonanţei trenuleţ, aşa cum se face în fiecare an, pentru că trebuie să asigurăm o predictibilitate în ceea ce priveşte abordarea provocărilor. Trebuie să avem în 2025 un buget responsabil şi realist. Acest buget realist trebuie să se bazeze pe venituri sigure, predictibile şi pe cheltuieli cumpătate. Această cumpătare nu poate fi făcută doar prin ordonanţă de urgenţă, prin constrângeri, prin acte normative, emise de Guvern sau de Parlament. Cumpătarea în instituţiile publice trebuie să fie un ordin de la nivelul unităţii, de la nivelul conducerii fiecărei instituţii, către toţi colegii care lucrează acolo. Doar prin constrângeri, doar prin acte normative şi fără schimbare de mentalitate, această abordare cumpătată nu se poate implementa în nicio instituţie publică. Cu siguranţă trebuie să evităm creşterile de taxe şi impozite. Este obiectivul meu primordial cu toate că cifrele anului 2024 ne pun într-o situaţie provocatoare. Cifrele cu care vom încheia acest an, încă o dată cu un deficit bugetar de peste 8%, cu siguranţă, plus acele cheltuieli care sunt deja antamate şi vor fi plătite în 2025, pun o povară semnificativă pe bugetul anului 2025. Dar, repet, trebuie să evităm creşterile de taxe”, a spus Tanczos Barna.
Potrivit acestuia, eficienţa, transparenţa şi utilizarea responsabilă a resurselor publice trebuie să fie cuvintele de bază în momentul în care va fi întocmit bugetul pe anul 2025.
„Cu siguranţă coaliţia de guvernare a stabilit câteva direcţii strategice în ceea ce priveşte perioada următoare de 4 ani, poate şi 5 ani, pentru că unele dintre ele chiar se duc pe o perioadă de cinci ani. De exemplu, investiţiile din bugetul public în 5 ani ar trebui să ajungă la peste 150 de miliarde de euro, cu investiţii de aproximativ de 150 de miliarde de lei pe an. Aceste investiţii vor contribui semnificativ atât la creşterea economică, cât şi la păstrarea locurilor de muncă şi la colectarea taxelor şi impozitelor din care practic trăiesc bugetul de stat, bugetele locale. Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare pe baza unei analize de eficienţă a cheltuielilor este principiul de la care plecăm. Consolidarea fiscal-bugetară pe intervalul de 7 ani este deja un document aprobat de Comisie, asumat de Guvern. Ne propunem reducerea deficitului ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei publice sub 60%. Sunt asumări ale Guvernului, deja, ale României şi cuvântul dat trebuie respectat dacă vrem să oferim predictibilitate pe termen mediu şi lung. Menţinere cotei unice, reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă pe patru ani, nu neapărat în primul an şi zero contribuţie la asigurări de sănătate pentru studenţi sau pentru vârstnici care lucrează sunt, de asemenea, elemente din programul de guvernare”, a mai spus Tanczos Barna.
Acesta a declarat că, indiferent de zonă, trebuie să fie asigurată o echitate în dezvoltarea economică, echitate în reducerea decalajelor de dezvoltare economică între diversele de regiuni de dezvoltare sau în interiorul regiunilor de dezvoltare economică şi aceste lucruri trebuie să genereze un nivel de trai mai bun la nivelul cetăţenilor.
Tanczos Barna a primit luni aviz favorabil pentru portofoliul Finanţelor din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.
Citește și: