„România trebuie să respecte angajamentele şi reforma nu doar de faţă cu Comisia Europeană, ci şi cu OCDE, pentru că şi acolo avem acest angajament al reorganizării sistemului de guvernanţă corporativă. Va trebui să finalizăm acele concursuri la AMEPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice), va trebui să implementăm acele reguli de numire a celor din consiliile de administraţie. Aici, eu, personal, am cerut o abordare mai flexibilă, pentru că eu nu pot să pun pe acelaşi palier compania de apă-canal dintr-un sat, cu trei angajaţi, cu, ştiu eu, cu Salrom”, a spus Tanczos Barna.
El a subliniat că la companiile din sectorul energetic lucrurile sunt mai complicate şi ministrul de resort, Sebastian Burduja, ar trebui să găsească soluţia pentru închiderea acestui jalon din PNRR.
„Acolo domnul ministru ar trebui să găsească soluţia ca să închidă acel jalon. Acolo lucrurile sunt un pic mai complicate, dar, pe partea asta de numiri de membri în consilii de administraţie, încercăm să obţinem o abordare mai flexibilă, pentru a ajuta autorităţile locale. Pentru că ei au companii pentru gestionarea parcurilor, au companie de apă, au companie de deszăpezire, au companii fel de fel (…) Dar, per ansamblu, într-adevăr, da, Ministerul Energiei trebuie să închidă jalonul acela cu companiile mari şi să vadă cum numeşte persoanele în consiliile de administraţie. AMEPIP trebuie operaţionalizat după un concurs şi reforma finalizată, făcută conform angajamentului”, a precizat ministrul Finanţelor.
Pe de altă parte, Tanczos Barna a semnalat că există unele întârzieri în ceea ce priveşte PNRR şi că sunt ministere care riscă să piardă bani din cauza perioadei fără performanţă.
„Tocmai de aceea domnul prim-ministru a stabilit ca în următoarele două săptămâni fiecare minister să vină cu o analiză foarte detaliată, o asumare pentru proiectele care pot fi finalizate, o renunţare la anumite proiecte, pentru ca banii să încercăm să-i redistribuim către domenii care merg bine. Ce bine ar fi dacă Ministerul Transporturilor, de exemplu, ar primi sume suplimentare, pentru că acolo lucrurile merg foarte bine pe construcţia de autostrăzi, dar merg mai puţin bine pe partea de cale ferată”, a punctat şeful de la Finanţe.
Comisia Europeană a aprobat în 15 octombrie o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 dintre cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU. Comisia a constatat că, în acea etapă, nu au fost atinse şase jaloane, printre care se numără reformele guvernanţei întreprinderilor de stat.
Prin urmare, Comisia a propus suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător.