România are un efectiv de aproximativ 11,5 milioane de capete de ovine, ceea ce ne situează pe poziţia a patra la nivelul statelor UE, după Marea Britanie, Spania şi Franţa. În schimb, la producţie şi la veniturile generate de o fermă, suntem printre ultimele state europene. Aceasta pentru că rasele româneşti sunt create pentru lână şi piele, nu pentru carne, atrage atenţia Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine, Romovis. „În România, nu putem vorbi de exploatarea unei rase de ovine pentru producţia de carne care să corespundă sistemului de clasificare european a carcaselor (SEUROP). Astfel, carcasele de la rasa Merinos de Palas se încadrează in proporţie de 20% în clasele U (Very Good- foarte bine) şi R (Good- bine) şi restul în clasele O (Fair-rezonabil) şi P (Poor- slabă ). Carcasele de la ovinele Ţigaie se înscriu în proporţie de 90% în clasa O şi P, iar la rasa Ţurcana peste 95% din carcase se inscriu în clasele O”, se arată într-un document prezentat de Romavis în cadrul „The UE sheep forum”. „Un factor esențial în stabilirea prețului îl reprezintă calitatea carcasei”, atrag crescătorii atenţia.
Asociaţia a participat cu prezentări, alături de oficiali ai Autorităţii Sanitară Veterinară (ANSVSA), la cele patru runde de discuţii ale „forumului UE despre oierit” în cadrul căruia porducători şi autorităţi din statele membre cu producţii importante discută problemele industriei şi caută soluţii care pot fi, ulterior, introduse în politicile agricole comune.
Din datele prezentate în cadrul Forumului, la nivelul UE există în jur de 900.000 de producători de carne de oaie şi capră care au generat în 2015 venituri totale de 5,5 miliarde de euro. Efectivele totale se cifrează la aproximativ 86,5 milioane de capete, ceea ce face ca UE să fie în proporţie de 87% autosuficientă, în condiţiile în care consumul de carne de oaie per capita s-a redus în ultimii ani la 2,1 kg.
UE vrea carne, noi producem lână
România nu are nevoie de importuri de carne, brânză şi lână pentru a-şi acoperi necesarul de consum, dar nici nu poate profita prea mult de piaţa de export, producând doar 1% din cantitatea de carne de oaie din UE. „Creşterea animalelor, in special cea a ovinelor si caprinelor, trebuie sa se alinieze la direcţia exploatării pentru producţia de lapte şi carne, producţii pentru care ţara noastră nu are un plafon limitat în capitolul Agricultura negociat cu UE. În România se exploatează rase de ovine locale, nespecializate pe una din producţiile solicitate. De peste 50 de ani, aceste rase au fost selecţionate pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de lână, producţiile de carne- lapte au fost neglijate, neexistând până în 2015 programe de ameliorare aplicative acestora. Singura rasa de ovine specializată pentru o anumită producţie este Karakul de Botoşani, rasa recunoscută pentru producţia de pielicele”, susţine Romovis.
Din datele FAO , structura medie a producţiilor obţinute de la ovine în ţările UE este orientată preponderent spre producţia de carne (circa 72 %), urmând laptele (23%), pielicele (5-6 %) și lâna (3-4%).
Ferma românească, ultima în ceea ce priveşte veniturile
Potrivit datelor Comisiei Europene, în august anul curent, suta de kilograme de carne de miel costa în România puţin peste 200 de euro, cel mai puţin din UE. În schimb, în Franţa, preţul ajungea la 620 de euro, iar în Germania la aproximativ 580 de euro. Media în UE ajunge la 500 de euro.
ANSVSA povesteşte acţiunea din Mioriţa
„Ţinând cont de acţiunile întreprinse de ANSVSA în vederea sprijinirii sectorului de creştere a oilor, de condiţiile prielnice pentru creşterea ovinelor existente în acest spaţiu Carpato-Danubiano-Pontic unde se regăseşte în prezent România, precum şi de locul ocupat de activitatea de creştere a ovinelor în folclorul românesc (prima poezie populară care este prezentată în şcoala primara „Mioriţa” şi care descrie viaţa simplă şi plină de fericire a crescătorilor de ovine din România), considerăm ca activitatea de creştere a ovinelor este una din cele mai importante activităţi zootehnice din Romania”, spune ANSVSA în prezentarea sa din cadrul Forumului.
Propunerile Forumului
În urma discuţiilor purtate de statele membre, începând cu 2015, în cadrul Forumului au fost elaborate şi o serie de concluzii, printre care, cea mai importantă se referă la necesitatea continuării sprijinului financiar în acest sector. „Fiecare euro cheltuit pentru sprijinirea financiară a acestui sector generează 2,7 euro din producţie şi 1,72 de euro venit pentru fermier. Plăţile directe ar trebui menţinute cel puţin la nivelul actual, pentru că reprezintă o sursă omportantă de venit pentru fermieri „, se arată în raport.
În anul de cerere 2015, subvenţia pe cap de ovină s-a cifrat la circa 24 de lei/cap de animal pentru ANTZ (Schema cuplata de producţie – specia caprine/ovine) si 4,8 euro/cap animal pentru SCZ (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine).