„Eu am spus foarte simplu că este un buget care nu-mi inspiră optimism şi că mi-aş dori mai mult, pentru PNL, pentru USL, pentru Guvern, pentru ce facem noi pentru ţară şi am subliniat faptul că poate suntem într-un moment politic unic. Nu ştiu dacă în următorii 15-20 de ani România se va mai regăsi în situaţia de a mai avea o majoritate atât de puternică, care să poată să adopte măsuri de reformă abrupte, dar care să aducă consecinţele pozitive în perioada imediat următoare”, a susţinut Tăriceanu.
El a mai subliniat că anul viitor este un an electoral, „puţin propice pentru adoptarea unor măsuri de reformă puternice”.
Fostul premier a menţionat că măsurile abrupte presupun reducerea cheltuielilor din capitolele bugetare, colectarea eficientă a impozitelor şi combaterea evaziunii fiscale.
Tăriceanu a precizat că ar fi optat pentru o negociere cu oficialii europeni pentru majorarea marjei de deficit bugetar cu 1%, fonduri care să fie folosite pentru dezvoltare.
„O negociere mai bună a deficitului bugetar cu FMI şi în special cu UE – pentru că aici unii colegi au spus că România este imediat în procedură de deficit bugetar excesiv – depinde ce facem cu deficitul bugetar. Eu cred că o misiune puternică care să meargă la Bruxelles să discute cu Olli Rehn pe acest subiect ar fi necesară în aşa fel încât să găsim o marjă de manevră suplimentară prin majorarea deficitului bugetar cu cel puţin 1% din PIB, cu condiţia şi cu angajamentul din partea României ca acest deficit bugetar suplimentar să fie utilizat exclusiv pentru relansarea economică, pentru investiţii”, a mai susţinut Tăriceanu.
Din datele prezentate de Guvern rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB.