Pentru aceste trei republici baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică până în 1990-1991, acest proiect are o importanţă strategică şi materializează ancorarea lor în Uniunea Europeană (UE) şi Occident.
Venit la Tallin să asiste la ceremonia de semnare, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a asigurat pe baltici de susţinerea sa. ‘Ca polonez, înţeleg importanţa acestui proiect, nu doar pentru ţările baltice, ci şi pentru întreaga Europă, prin urmare puteţi să contaţi pe mine’, a spus el.
Rail Baltica va fi construită conform normelor europene, cu un ecartament al şinelor de 1.435 mm, în timp ce actuala reţea feroviară baltică este aliniată celei din Rusia şi din restul Uniunii Sovietice, cu un ecartament mai larg. În prezent, la trecerea frontierei cu Polonia, al cărei sistem feroviar este conform normelor europene, trenurile trebuie să schimbe roţile, operaţiune care majorează costurile şi durata drumului.
La finalul lucrărilor, Rail Baltica va fi o legătură feroviară ce va lega Berlinul de Tallin via Polonia şi care va permite circulaţia trenurilor de mărfuri cu 120 km/oră şi a celor de pasageri cu 240 km/oră. O prelungire spre Helsinki pe feribot sau printr-un tunel submarin este preconizată.
Costul acestui proiect, estimat la circa patru miliarde de euro, va fi finanţat în proporţie de 85% de UE cu fonduri CIF (Connecting Europe Facility, a precizat preşedintele-director general al acestuia, letona Baiba Rubesa.
Proiectul a fost ţinta unor critici atât în ceea ce priveşte impactul asupra mediului, cât şi pentru costurile sale ridicate.