Autorităţile olandeze cer blocului comunitar să folosească mai pe larg puterile de care dispune în prezent pentru a suspenda temporar avantajele vizelor, ca instrument în relaţia cu ţările care nu cooperează în cazul deciziilor de deportare.
Demersul olandez intervine cu o zi înaintea reuniunii informale a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne, ce va avea loc în Suedia, ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi va avea pe agendă migraţia ilegală către Uniunea Europeană.
Peste 300.000 de migranţi ilegali au fost consemnaţi numai în 2022, a anunţat marţi Comisia Europeană cu ocazia lansării unei noi strategii pentru creşterea ratei deportărilor din UE.
Planul prezentat de Comisie presupune un schimb mai intens de informaţii şi decizii mai rapide pentru a reduce barierele. De asemenea, UE ar urma să-şi accelereze cooperarea cu ţările ce respectă deciziile de deportare luate de blocul comunitar european.
Ţările de Jos mai solicită ca pactul privind migraţia convenit deja între statele membre UE să fie pus în aplicare mai bine, o măsură care probabil va irita ţările din sudul Uniunii Europene, precum Grecia, Italia, Spania şi Malta, aflate sub presiunea numărului substanţial de migranţi sosiţi prin traversarea Mediteranei.
În conformitate cu Regulamentul Dublin, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată are obligaţia de a găzdui persoana în cauză şi de a procesa cererea sa de azil.
Statele din flancul sudic al UE acuză celelalte ţări membre de lipsă de solidaritate, întrucât multe dintre acestea din urmă refuză să preia o parte fixă din zecile de mii de migranţi care ajung în fiecare an în Uniunea Europeană.
Potrivit Biroului de statistică al UE (Eurostat), în 2021 serviciile pentru migraţie din ţările Uniunii Europene au solicitat deportarea a 342.100 de persoane. Dintre acestea, doar 24% au fost deportate în ţări din afara UE, în perioada menţionată.