România şi alte ţări din Europa de Est se confruntă cu un exod al forţei de muncă
Cel puţin 400.000 de cetăţeni unguri şi-au părăsit ţara începând cu anul 2008. România a înregistrat circa trei milioane de locuitori plecaţi, adică 15% din populaţie. Plecările s-au accelerat odată cu integrarea în UE şi criza financiară din 2008, fără să se reducă în mod semnificativ în ultimii ani, în pofida unei rate de creşteri măgulitoare în fostul bloc comunist.
În ţările unde se instalează aceşti est-europeni în căutarea unor condiţii mai bune de viaţă, ei sunt uneori acuzaţi că trag salariile în jos, atunci când nu alimentează discursul antiimigraţie, ca în timpul campaniei pentru Brexit.
În ţările pe care le lasă în urma lor, plecarea lor accentuează un deficit de forţă de muncă, la care se adaugă o rată a natalităţii scăzută, ceea ce ‘frânează o potenţială creştere’, potrivit FMI.
‘Cea mai mare problemă este lipsa forţei de muncă’, a remarcat recent ministrul bulgar al economiei, după o vizită la întreprinderi din sectoarele chimic, metalurgic şi din industria alimentară.
Întreprinderile cehe estimează la 160.000 numărul de posturi vacante. Cu o industrie înfloritoare de automobile, Ungaria nu reuşeşte să completeze peste 50.000 de posturi, în principal, tehnicieni calificaţi în mecanică şi electronică de precizie.
Pe platforma de recrutare online Tjobs, mii de locuri de muncă sunt oferite în Europa de Vest pentru români. Jumătate dintre oferte au fost făcute anul trecut de firme britanice, spune Raluca Ştefănescu, unul dintre responsabilii platformei. Scala salariilor propuse în sectorul construcţiilor în afara ţării: de la 1.700 la 3.200 de euro, în condiţiile în care salariul mediu în România este de aproximativ 500 de euro, scrie AFP.
Dacă creşterea salariilor pentru reţinerea forţei de muncă reprezintă o soluţie? Această alegere a unor companii ar putea destabiliza modelul economic din cauza lipsei suficiente de productivitate, avertizează economiştii, care pledează pentru o formare a tinerilor mai adaptată la necesităţile întreprinderilor.
În pofida posturilor vacante, aceste ţări nu cunosc o ocupare deplină în câmpul muncii: uneori lipseşte calificarea necesară.
În opinia agenţiei franceze de presă, Polonia se întoarce în prezent cu faţa spre imigraţie, încercând să compenseze plecarea a circa 2,4 milioane de conaţionali în străinătate. O soluţie pe care guvernul suveranist al Ungariei lui Viktor Orban o respinge pentru moment.
Aproximativ un milion de ucraineni lucrează în prezent în Polonia şi fără ei ‘economia poloneză ar fi în mare dificultate, în special în privinţa locurilor de muncă mai puţin calificate’, estimează Maciej Witucki, preşedintele societăţii de intermediere Work Service.