„Ucrainenii nu duc lipsă de curaj, ei duc lipsă de muniţii”, a subliniat el într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
După puţin peste doi ani ani de război, armata ucraineană duce lipsă de efective şi cere muniţii şi sisteme de apărare antiaeriană pentru a putea să ţină piept armatei ruse aflate în ofensivă.
„Aliaţii membri ai NATO nu furnizează suficiente muniţii Ucrainei, iar acest lucru are consecinţe pe câmpul de luptă în fiecare zi”, a insistat Stoltenberg.
„Este o provocare enormă şi una din cauzele care explică de ce ruşii au reuşit să obţină unele progrese pe câmpul de luptă”, a adăugat el.
„SUA, Canada şi Europa trebuie să facă mai mult şi avem nevoie de angajamente pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg, care nu încetează să-i îndemne pe Aliaţi să depună mai multe eforturi pentru Ucraina.
Problema constă nu în lipsa de capacităţi ale industriei de apărare, ci este o chestiune de „voinţă politică” necesară pentru ” a lua decizii şi a da prioritate sprijinului nostru pentru Ucraina”, a apreciat secretarul general al NATO.
Temerile privind o înfrângere a Ucrainei în faţa Rusiei, din cauza lipsei de armament suficient, s-au amplificat în ultimele săptămâni, după mai multe progrese făcute de forţele ruse pe câmpul de luptă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ceruse la sfârşitul lunii februarie aliaţilor occidentali să livreze „la timp” ajutor militar ţării sale.
Un ajutor american care se ridică la peste 60 miliarde de euro este în continuare blocat în Congres din cauza reticenţelor aleşilor republicani care îl susţin pe fostul preşedinte Donald Trump.
Casa Albă a anunţat marţi un ajutor de 300 miliarde de dolari (274 milioane de euro) pentru Ucraina, cuprinzând în special rachete antiaeriene, muniţii şi obuze de artilerie.
La rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord pentru a adăuga cinci miliarde de euro la un fond de ajutor militar pentru Ucraina, notează AFP.