Potrivit publicaţiei, băncile centrale din Albania, Bulgaria, Cipru, România, Serbia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au forţat subsidiarele băncilor greceşti din ţările lor să-şi reducă expunerea pe riscurile greceşti (obligaţiuni, certificate de stat, depozite la băncile greceşti, credite etc) în ideea de a se proteja şi a reduce riscul de contagiune în cazul în care negocierile între Guvernul grec şi zona euro nu se vor finaliza cu succes.
De asemenea, Kathimerini susţine că ţările vecine au acordat o atenţie specială pentru ca subsidiarele băncilor greceşti să nu îşi asume noi poziţii pe obligaţiunile greceşti, titluri de stat, depozite greceşti sau finanţare interbancară. Aceasta, în condiţiile în care recent autorităţile de la Atena au pus presiuni asupra băncilor elene să găsească modalităţi pentru a ocoli interdicţia impusă de Banca Centrală Europeană privind achiziţionarea de noi titluri de stat.
Guvernul de la Atena negociază în prezent cu creditorii internaţionali eliberarea restului de 7,2 miliarde de euro din programul de asistenţă financiară încheiat în 2010, însă creditorii au condiţionat acordarea tranşei de prezentarea unei liste mai complete de reforme economice şi de un plan credibil pentru implementarea lor.
Cele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.