„Taxa este anuală, plătită semestrial, de către instituţiile bancare, şi reprezintă produsul dintre baza de impozitare şi cota de taxare, iar suma rezultată se reduce conform celor două criterii de ajustare. 25 august este termenul de plată al taxei pe active, calculată la nivelul primului semestru, iar regularizarea taxei pe active se realizează până la 25 august inclusiv a anului viitor”, a explicat ministrul Finanţelor.
Taxa pe active nu se plăteşte dacă instituţiile bancare înregistrează pierdere contabilă la sfârşitul semestrului, respectiv la sfârşitul anului pentru care se datorează taxa. De asemenea, taxa nu se plăteşte de către instituţiile bancare pentru care BNR a impus restricţii de creditare, pentru perioada în care operează restricţia, sau pentru aceste instituţii care au îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării sau ţinta de diminuare a marjei de dobândă sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este de cel puţin 100%.
„Dorinţa noastră este de a creşte intermedierea financiară, de a reduce costurile de refinanţare pentru populaţie la creditele în lei, acest nou indice de referinţă categoric se aplică noilor credite, se aplică contractelor în derulare atunci când se face o solicitare de refinanţare, şi se aplică şi contractelor în derulare fără cerere de refinanţare, cu acordul părţilor, pentru că aceasta este procedura legală corectă”, a susţinut Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a precizat că modificările Ordonanţei 114 au acceptul Băncii Naţionale a României, iar Banca Centrală Europeană a fost informată cu privire la acest subiect.
„Pe întregul set de propuneri există acceptul, avizul Băncii Naţionale centrale, există consultarea derulată cu toţi actorii din piaţă – Asociaţia Română a Băncilor, a fost informată şi Banca Central Europeană, care nu a dat un aviz – eu am spus că am informat această bancă centrală – dar având în vedere că nu dorim, ca şi Guvern, să taxăm băncile, şi având în vedere avizul Băncii Naţionale centrale, s-a decis în Guvern să aprobăm această ordonanţă de urgenţă, ştiind foarte clar că şi avizul de la Banca Central Europeană va fi unul favorabil”, a subliniat şeful de la Finanţe.
Potrivit modificărilor adoptate vineri în Guvern, dobânda pentru creditele acordate în monedă naţională va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.
„În primul rând, referitor la indicele de referinţă ROBOR, stabilit pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei, potrivit prevederilor ordonanţei Guvernului 50/2010 şi respectiv 52/2016, prin noua formulă a OUG, cu amendamentele de astăzi, nu mai există discuţii cu privire la manipularea ROBOR. Proiectul prevede înlocuirea indicelui de referinţă ROBOR din formula de calcul a dobânzilor din contractele de credit denominate în lei cu rată variabilă de dobândă cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. Indicatorul propus are în vedere rata de dobândă calculată, ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară şi care se publică, pentru fiecare zi lucrătoare, pe site-ul BNR. Indicatorul respectiv va fi calculat la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice, astfel determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica pentru trimestrul următor datelor calculate”, a explicat ministrul Finanţelor.
El a menţionat, de asemenea, că, începând cu data de 2 mai 2019, noul indice de referinţă se aplică exclusiv creditelor nou acordate populaţiei, precum şi refinanţării creditelor aflate în derulare.
„Va fi decizia fiecărui client care are un împrumut în lei să facă sau nu o solicitare de refinanţare, la cererile formulate pentru refinanţarea creditelor în derulare, sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituţiile bancare răspund în termen de maxim 60 de zile de la data solicitării formulate de clienţi”, a mai spus Eugen Teodorovici.
Taxa pe active financiare nete va fi aplicată în funcţie de cota de piaţă a băncilor şi va varia între 0,4% pe an, pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%, şi 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%.
Taxa pe active se va calcula prin aplicarea cotelor prevăzute asupra bazei impozabile reprezentată de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare: numerarul; solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; expuneri neperformante la valoare netă; titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituţii de credit şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.
Taxa se va putea reduce cu 50% în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării şi cu până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor este mai mică decât ţinta de creştere a creditării.
De asemenea, taxa se va reduce şi pentru diminuarea marjei de dobândă, respectiv cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă, şi cu până la 50%, în cazul în care diminuarea este sub ţinta de diminuare a marjei de dobândă, reducerea fiind calculată proporţional.
Pentru anul 2019, pentru fiecare instituţie bancară, ţinta de creştere a creditării este de plus 8%, ţinta de diminuare a marjei de dobânda este de minus 8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.
Nu sunt supuse taxei pe active instituţiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.
Contribuabilii nou înfiinţaţi în cursul anului datorează taxa pe active începând cu anul următor.
Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
La sfârşitul anului trecut, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi „taxă pe lăcomie”