Taxa pe cultură, aproape de votul final în Parlament

Propunerea legislativă arată că, în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural.

‘Timbrul cultural se aplică pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol, indiferent de modul de punere în vânzare a acestora, şi/sau pe fiecare produs cultural, indiferent de modul de prezentare şi de comercializare a acestora, fizic sau virtual (pe internet)’, se arată în propunerea legislativă.

Potrivit textului propus şi adoptat tacit de Senat, timbrul cultural va fi sub mai multe forme, precum timbrul literar, în valoare de 1 leu, pentru fiecare exemplar de suport conţinând reproduceri de carte beletristică.

Timbrul cinematografic ar fi în valoare de 2% din preţul unui bilet de intrare la spectacol şi 2% din preţul fiecărui exemplar de suport conţinând înregistrări sonore sau audiovizuale cu opere cinematografice.

Timbrul teatral –  în valoare de 5% din preţul unui bilet de intrare la spectacol şi 2% din preţul fiecărui exemplar de suport conţinând înregistrări sonore sau audiovizuale ori reproduceri cu opere teatrale.

Timbrul muzical ar fi în valoare de 5% din preţul unui bilet de intrare la spectacol şi 2% din preţul fiecărui exemplar de suport conţinând înregistrări sonore sau audiovizuale ori reproduceri cu opere muzicale, altele decât folclorice.

‘Valoarea timbrului cultural este scutită de TVA şi se calculează, cu excepţia timbrului literar, la valoarea fără TVA a biletului de intrare sau a produsului cultural, procedându-se la întregirea la unitate a zecimalelor peste 0,50 lei şi la neglijarea zecimalelor sub 0,50 lei’, se arată în proiect.

Potrivit Federaţiei Editorilor din România, publicul cu venituri medii și reduse și părinții cu copii școlarizați vor fi principalii afectați de această taxă care, potrivit estimărilor, va duce la creșterea în medie a prețului cărților cu 7%-10%. Un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informațiilor furnizate de Federația Europeană a Editorilor (FEP), dar și în rândul membrilor Asociației Internaționale a Editorilor (IPA).

Adoptare tacită la Senat, traseu scurt la Cameră

Propunerea a ”beneficiat” de un traseu parlamentar extrem de scurt și a ajuns aproape de votul final la Camera Deputaților fără nicio consultare publică la care să fie chemate părțile interesate. Proiectul de lege 583/2014, care instituie un timbru literar de 1 leu aplicat pe cărțile de ficțiune (inclusiv eseuri, critică literară sau culegeri de texte în scop didactic) care să se facă venit direct la bugetul organizațiilor de creatori cu statut de utilitate publică, a trecut de Senat prin adoptare tacită la sfârșitul anului trecut și, în nici două săptămâni de activitate parlamentară din 2015, a parcurs în viteză traseul din Camera Deputaților, aflându-se în prezent în faza votului final din Comisia de Cultură, după care urmează votul în plen.

Risc de infringement la adresa României

Din analiza juridică a acestui proiect, rezultă că România riscă proceduri de infringement în cazul în care o astfel de măsură este aprobată. În primul rând, direcționarea către o singură organizație privată a unei taxe colectate printr-o lege organică poate fi considerată ajutor de stat mascat, în contradicție cu articolul 107 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. În al doilea rând, aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor străini poate fi considerată o barieră în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor, întrucât cărțile autorilor români nu sunt taxate similar în celelalte state membre UE.

La presiunile reprezentanților FER, susținuți de reprezentanții altor segmente culturale (producătorii de fonograme și producătorii de spectacole și concerte), președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Gigel-Sorinel Știrbu, a convocat pentru luni, 16 februarie, o serie de consultări cu reprezentanții celor direct vizați de noile prevederi legislative.

O lovitură dată culturii

Reprezentanții editorilor au reușit să introducă pe agenda Comisiei de Cultură aceste consultări după ce au participat activ și au depus memorii tehnice în cadrul întrunirilor Comisiei din această săptămână, întâlniri în care punctul central de discuții între deputați și organismele beneficiare ale timbrului cultural a fost în bună măsură găsirea unor metode care să limiteze accesul altor organizații la colectarea timbrului.

Nu toți deputații din Comisia de Cultură sunt favorabili acestei propuneri, foarte puțini dintre ei însă – cum este cazul deputatului Mihai Sturzu, pronunțându-se cu argumente clare împotriva acestui tip de ajutor de stat mascat.

Situația a fost semnalată și Administrației Prezidențiale, iar un document tehnic semnat de conducerea Federației Editorilor a fost depus în atenția președintelui Klaus Iohannis.

Sperăm ca deputații din Comisia de Cultură să se convingă de justețea argumentelor care stau împotriva acestei propuneri legislative insolite și să respingă prin votul lor un proiect de lege care, deși afirmă că va susține cultura română, nu va face decât să ducă România și mai jos în clasamentele europene referitoare la consumul cultural – lectură, spectacole etc.

–––

‘Instituirea timbrului cultural este necesară şi este cerută de toate Uniunile de Creatori din România (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor). Prezentul text normativ privind instituirea timbrului cultural va înlocui Legea nr. 35/1994, privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, întrucât s-a dovedit greu aplicabilă şi, în consecinţă, ineficientă’, se arată în expunerea de motive.

Potrivit acesteia, sumele obţinute vor intra în bugetele Uniunilor şi Organizaţiilor de Creatori din România, fără ca bugetul de stat să fie afectat. ‘Timbrul cultural se aplică pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol, indiferent de modul de punere în vânzare a acestora, şi/sau pe fiecare produs cultural, indiferent de modul de prezentare şi de comercializare a acestora, fizic sau virtual (pe internet)’, se arată în propunerea legislativă.