Taxa pe tranzacţiile financiare ne-ar scuti de plăţi la bugetul UE de peste 600 milioane de euro

Economica.net
22 03. 2012
bce_1_28971100

Comisia estimează că, în 2020, contribuţia naţională a României la bugetul Uniunii Europene ar urma să fie redusă cu 634 milioane de euro, în cazul adoptării unei taxe pe tranzacţiile financiare de la 1 ianuarie 2014.

Estimările Bruxellesului mai relevă că, la nivelul UE, contribuţia totală a statelor membre ar fi redusă cu 50%, echivalentul a 54 de miliarde de euro în 2020.

Comisia precizează că două treimi din veniturile obţinute în urma aplicării taxei pe tranzacţiile financiare ar ajunge la bugetul UE şi o treime la bugetele naţionale.

„Sectorul financiar este singurul sector din UE care nu plăteşte TVA, în ciuda faptului că înregistrează profituri uriaşe şi primeşte sprijin masiv din banii contribuabililor”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski.

Contribuţia Germaniei la bugetul UE ar urma să fie redusă cu circa 10,753 miliarde de euro, a Franţei – cu 8,768 de miliarde de euro, a Marii Britanii – cu 7,692 miliarde de euro, a Italiei – cu 6,457 miliarde de euro, a Spaniei – cu 4,741 miliarde de euro.

Contribuţia Bulgariei la bugetul UE ar scădea în 2020 cu 176 de milioane de euro, a Ungariei – cu 423 de milioane de euro, a Poloniei – cu 1,813 miliarde de euro şi a Cehiei cu 658 de milioane de euro.

Deşi în unele state membre există diverse forme ale taxei pe tranzacţiile financiare, Comisia notează că o taxă la nivelul UE ar fi mai eficientă. Iniţiativa UE este primul pas spre aplicarea unei taxe pe tranzacţii financiare la nivel global.

Comisia propune ca nivelul taxei să fie stabilit de fiecare stat membru, cu o rată minimă armonizată de 0,1% din valoarea taxabilă a tuturor tranzacţiilor, cu excepţia tranzacţiilor cu derivate, pentru care rata ar fi de 0,01%. Taxa ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2014.

Totuşi, adoptarea unei taxe pe tranzacţiile financiare s-ar putea dovedi extrem de dificilă, în contextul în care ţări precum Marea Britanie şi Suedia şi-au exprimat opoziţia fermă faţă de această taxă. În acelaşi timp, câteva state membre, printre care şi Germania, o susţinătoare fermă a taxei, s-au declarat dispuse să analizeze soluţii alternative, în cazul extrem de probabil în care nu se va ajunge la un acord.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a criticat de altfel joi opoziţia unor state membre faţă de această taxă, acuzându-le că dau dovadă de o reacţie ‘pavloviană’.