Răspunsurile avocaţilor şi experţilor fiscali la întrebări stringente despre taxarea salariilor din construcţii în 2019

Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 2018, în vigoare din 29 decembrie 2018, aduce schimbări fără precedent pentru anumite salarii din construcţii.

Prin Ordonanţa nr 114, Guvernul a stabilit, în premieră pentru România, un salariul minim doar pentru angajaţii din construcţii. Concret, cel puţin 3.000 de lei brut lunar vor câştiga din 2019 angajaţii cu contracte individuale de muncă în sectorul construcţiilor, potrivit OUG nr. 114 din 2018.

OUG nr.114 din 2018 aduce şi o serie de facilităţi fiscale pentru salariile din construcţii:

• angajaţii vor fi asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
• contribuţia de asigurări sociale scade la 21,25%, de la 25% cât a fost până acum;
• veniturile din salarii, scutite de la plata impozitului pe venit;
• contribuţia asiguratorie pentru muncă, pe care o plăteşte angajatorul, scade la 0,3375%, de la 2,25% cât a fost până la sfârşitul anului 2018.

Ordonanţa de Urgenţă 114 prevede însă şi sistarea contribuţiei la Pilonul II de pensii pentru angajaţii din construcţii.

Toate aceste schimbări vizează firmele care realizează cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, în activităţi din construcţii, ai căror salariaţi au venituri brute lunare din salarii şi asimilate salariilor, cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv şi care sunt realizate în baza contractelor individuale de muncă. Facilităţile fiscale oferite angajaţilor şi angajatorilor din construcţii, dar şi sistarea contribuţiei la Pilonul II de pensii pentru salariaţii din construcţii sunt valabile în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv, potrivit OUG nr. 114 din 2018.

Avocaţii şi experţii fiscali ai EY, Deloitte şi PricewaterhouseCoopers, trei dintre cei mai mari şi relevanţi patru jucători din piaţa de consultanţă fiscală şi audit (Big Four), răspund într-un interviu Economica.net la întrebările stringente ale angajatorilor din construcţii despre schimbările aduse acestui domeniu prin OUG 114.

ECONOMICA.NET: Potrivit OUG 114 din 2018, se califică să obţină facilităţile fiscale prevăzute pentru sectorul construcţiilor (CAS şi CAM reduse, scutire CASS, impozit pe venit 0 lei), dar şi sistarea contibuţiei la Pilonul II firmele care întrunesc condiţiile prevăzute la articolul 60 punctul 5 din Codul Fiscal (introdus prin OUG 114 din 2018). Una dintre aceste condiţii se referă la intervalul în care sunt cuprinse salariile pentru care se vor acorda, începând din acest an, facilităţile fiscale amintite mai sus: între 3.000 de lei şi 30.000 de lei brut lunar.

În acest context, vă rog să ne spuneţi cum vor fi taxate salariile de 30.500 de lei brut încasate în 2019 în firmele de construcţii care întrunesc toate celelalte condiţii prevăzute la articolul 60 punctul 5 din Codul Fiscal (introdus prin OUG 114 din 2018). Concret, în cazul salariilor de 30.500 de lei brut lunar, pentru cuantumul de 30.000 de lei se aplică facilităţile fiscale introduse prin OUG 114, în timp ce cuantumul de 500 de lei brut se taxează ca până la intrarea în vigoare a Ordonanţei 114? Sau tot cuantumul de 30.500 de lei se taxează normal, fără aplicarea facilităţilor prevăzute firmelor din construcţii prin OUG 114?

Raluca Bontaş, partener Global Employer Services la Deloitte România: Conform prevederilor legislative în vigoare, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoanele fizice pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), pentru care sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, printre care aceea ca veniturile în cauză, realizate în baza contractului individual de muncă, să fie cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv.
În lipsa unor altor prevederi specifice și a unor norme metodologice de aplicare care să prezinte metoda de calcul pentru determinarea impozitului pe venit datorat pentru veniturile salariale ce nu sunt cuprinse în intervalul acoperit de scutirea specifică, se vor observa regulile generale de calcul.
Astfel, în cazul unui venit salarial brut de 30.500 lei, nu se mai îndeplinesc cumulativ condițiile pentru aplicarea facilității fiscale și se vor datora impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale la ratele întregi (10% impozit pe venit, 10% CASS, 25% CAS si 2,25% CAM). Comparând salariile primite „în mână” de angajaţi, rezultate din cele două salarii brute în discuție (30.000 de lei și 30.500 de lei), se observă că angajatul cu salariul brut mai mare va avea, în fapt, un salariu net mai mic cu aproximativ 32% (n. red. decât angajatul cu salariul de 30.000 de lei brut). Acest fapt va ridica probabil pentru angajatorii care s-ar confrunta cu o astfel de situație nevoia de asigurare a echității interne și amenajarea situațiilor punctuale în interiorul cadrului juridic aplicabil (Codul Muncii, dar și contracte de muncă, individuale sau colective, amendarea grilelor salariale etc.).

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistență fiscală şi juridică şi partener EY România: Conform articolului 60 punctul 5 din Codul Fiscal (modificare introdusă de OUG 114 din 2018), una dintre condiţiile pentru a beneficia de facilităţile fiscale acordate în domeniul construcţiilor este ca veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor, realizate în baza contractului individual de muncă, pentru care se aplica scutirea să fie cuprinse între 3.000 şi 30.000 lei lunar inclusiv. Astfel, dacă un angajat are un venit salarial brut de 30.500 lei, ar rezulta că acea condiţie nu este îndeplinită. Pe cale de consecinţă, se înţelege că întreaga sumă de 30.500 lei va fi subiectul tuturor obligaţiilor fiscale salariale, chiar dacă criteriile privind codurile CAEN şi cifra de afaceri, prevăzute de noile modificări din OUG 114, sunt îndeplinite.

ECONOMICA.NET: Pe fondul modificărilor aduse salariilor din construcţii prin OUG 114, e mai avantajos pentru o firmă de construcţii care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 60, punctul 5 din Codul Fiscal (introdus prin OUG 114 din 2018) să subcontracteze lucrări, produse, servicii decât să lucreze cu propriii angajaţi?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistență fiscală şi juridică şi partener EY România: În cazul în care condiţiile prevăzute la articolul 60 punctul 5 din Codul Fiscal sunt îndeplinite, şi facilităţile fiscale se pot aplica de către societate, venitul net al angajatului ar creşte comparativ cu cel din 2018 cu aproximativ 34%, iar costul angajatorului va scădea cu 1,87%. Pentru această simulare am considerat că salariul brut al angajaţilor este deja peste 3.000 lei şi, în consecinţă, nu este necesară o creştere a salariului minim. Reducerea costului angajatorului ar putea fi mai mare dacă vorbim de condiţii speciale de muncă, unde s-ar fi aplicat un cost salarial mai mare pentru angajator. În aceste condiţii, e puţin probabil să fie mai avantajos pentru o societate, care ar putea să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de OUG 114, să subcontracteze serviciile către alte companii în loc să lucreze cu angajaţii proprii. În cazul unei posibile subcontractări, subcontractorul ar include în mod normal în costul serviciilor toate costurile salariale, plus o marjă de profit.

Raluca Bontaș, partener Global Employer Services la Deloitte România: În vederea unor rezultate relevante, trebuie luat în calcul un număr semnificativ de variabile ce țin de particularitățile fiecărei firme de construcții. Există contribuabili care văd un avantaj clar în a desfășura activitățile prin intermediul angajaților proprii începând cu acest an, în timp ce alții încă încearcă să identifice dacă li se aplică noile prevederi legislative și, dacă da, dacă acestea sunt în interesul lor, având în vedere starea lor curentă, modelul de business ales etc. Există în mod evident întrebări. Multe. Ce putem spune însă cu siguranță este că mulți dintre contribuabili sunt încă în faza de analiză internă a costurilor, iar timpul rămas pentru implementare este unul relativ scurt.

ECONOMICA.NET: Care este salariul minim acordat în 2019 oamenilor cu studii superioare, angajaţi în construcţii pe funcţii pentru care sunt prevăzute studii superioare şi care au cel puţin un an vechime în domeniul studiilor superioare absolvite? Mai precis, în cazul acestora se aplică HG nr. 937/2018, prin urmare vor fi angajaţi pe un salariu minim brut de 2.350 de lei în 2019, sau se aplică OUG nr. 144 din 2018, atât în privinţa salariului minim brut de 3.000 de lei, cât şi a facilităţilor fiscale pe care OUG antemenţionată le aduce personalului din firme de constructii care întrunesc condiţiile prevăzute la articolul 60, punctul 5 din Codul Fiscal?

Amintim că de la 1 ianuarie 2019 avem, în premieră, trei niveluri ale salariului minim pe economie, stabilite prin două acte normative.

Pe de o parte, Hotărârea de Guvern 937/2018 introduce salariul minim pe economie, diferenţiat în funcţie de nivelul de studii şi de vechimea angajatului.

• Concret, de la 1 ianuarie 2019, salariului minim pe economie pentru absolvenţii de studii medii este de 2.080 de lei brut lunar, iar pentru absolvenţii de studii superioare, încadraţi pe funcţii pentru care sunt prevăzute studiile superioare, şi care au cel puţin un an vechime în domeniul studiilor superioare, salariul minim pe economie este de 2.350 de lei brut lunar.

Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 introduce salariul minim exclusiv pentru angajaţii din construcţii, care întrunesc condiţiile enumerate în articolul 66, punctul 1, din OUG antemenţionată. 3.000 de lei brut este salariul minim din construcţii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, se stabileşte prin articolul 71 din OUG 114 din 2018.

Florentina Munteanu, partener Reff şi Asociaţii, firmă de avocaţi membră a Deloitte Legal: Din perspectiva legislaţiei muncii, apreciem că, în anul 2019, prevederile OUG nr. 114/2018 care stabilesc un salariu minim de 3.000 de lei în sectorul construcțiilor se vor aplica cu prioritate față de dispozițiile HG nr. 937/2018, din cel puţin două motive:

• nivelul salariului minim în sectorul construcțiilor a fost stabilit prin intermediul unei ordonanțe de urgență, care are o forță juridică egală cu cea a legii, și, deci, superioară hotărârii de guvern, act normativ cu caracter infra-legislativ;
• OUG nr. 114/2018 reglementează un nivel minim al salariilor într-un sector de activitate determinat, și anume sectorul construcțiilor, şi, deci, joacă rolul unei norme speciale faţă de prevederile H.G. nr. 937/2018. Or, potrivit principiilor de drept, norma specială prevalează asupra normei generale.

Claudia Sofianu, partener EY România, People Advisory Services: Orice angajat din domeniul construcțiilor va beneficia de noul nivel salarial minim aplicabil în domeniu (3.000 de lei brut lunar n. red), indiferent de nivelul de studii sau vechimea sa în muncă. Regula instituită prin HG 937/2018 privind cuantumul salariului minim garantat personalului încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare vizează tocmai acei angajați care nu aparțin unui domeniu specific reglementat, cum este cel al construcțiilor.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias, firma de avocatură corespondentă a companiei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers: OUG 114/2018 reprezintă un act normativ cu forţă superioară HG nr. 937/2018 și în același timp o normă specială și derogatorie față de aceasta, deoarece HG nr. 937/2018 reprezintă norma care instituie salariul minim cu aplicabilitate generală, iar OUG 114/2018 introduce un salariu minim aplicabil unui sector specific.
Prin urmare, pentru personalul societăților prevăzute de art. 71 din OUG 114/2018 se aplică salariul minim de 3.000 lei.

Citeşte în Economica şi: Salariul minim din construcţii: 2.360 de lei „în mână” din 2019. 150.000 de angajaţi din domeniu vor câştiga peste 3.200 de lei net

ECONOMICA.NET: Cum vor fi plătiţi absolvenţii de studii superioare din construcţii în anul 2020?

Claudia Sofianu, partener EY România, People Advisory Services: Dacă ne întrebăm însă ce se va întâmpla în domeniul construcțiilor după 31 decembrie 2019, data prevăzută de către OUG 114/2018 până la care se aplică salariul minim brut de 3.000 de lei pe lună, putem avea în vedere următoarele ipoteze:

• în lipsa prelungirii termenului de aplicare a salariului minim brut de 3.000 de lei lună din domeniul construcţiilor, angajatorii vor avea obligația de a acorda angajaţilor care îndeplinesc cerințele HG 937/2018 aplicabile personalului cu studii superioare, cel puțin salariul minim brut garantat pentru această categorie, adică 2.350 de lei brut.
• în cazul prelungirii termenului de aplicare, fără alte modificări ale cuantumului salarial, angajatorii vor fi ținuți în continuare de obligația de plată a salariului în cuantum minim brut de 3.000 de lei lună (inclusiv pentru absolvenţii cu studii superioare n. red).

Cu toate acestea, în cazul intervenirii oricăror modificări ale cuantumului salariului minim din domeniul construcțiilor, astfel încât acesta să se situeze sub pragul minim prevăzut prin HG 937/2018 pentru personalul cu studii superioare, angajatorii vor rămâne obligați să asigure cel puțin nivelul minim salarial stabilit pentru această din urmă categorie, a conchis Claudia Sofianu.