Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Fondul Sănătăţii a avut venituri totale de 10,8 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, cu 33,8% mai mari decât cele obţinute în ianuarie – februarie 2023, potrivit execuţiilor Fondului, comparate de Economica.net.
Angajaţii, persoanele fizice cu venituri extrasalariale pentru care plătesc CASS şi producătorii de medicamente au adus cei mai mulţi la Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate în primele două luni.
Veniturile realizate la FNUASS din contribuţii de asigurări de sănătate şi din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii, suportate de plătitorii de venituri şi de către unele persoane fizice cu venituri extrasalariale, au ajuns la 9,28 de miliarde de lei în ianuarie – februarie 2024 şi sunt cu peste 34% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2023, conform execuţiilor Fondului, comparate de Economica.net.
Creşterea încasărilor la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări cu peste 34% în perioada analizată e efectul majorării salariului minim din octombrie 2023, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, începând cu 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, arată analiza Economica.net.
Amintim că începând cu luna noiembrie salariaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi angajaţi din economie, în acord cu prevederile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, potrivit unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.
Februarie 2024 e a două lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296 din 2023, despre care am scris anul trecut. Peste 3 milioane de salariaţi primesc tichete de masă de la angajatori.
De asemenea, februarie 2024 e a doua lună în care unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) intră în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut.
Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS e prevăzută în OUG 115 din 2023, despre care am scris pe larg anul trecut.
Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au ajuns la 1,2 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024 şi sunt cu peste 25% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din analiza Economica.net.
Fondul Sănătăţii a primit subvenţii de peste 317 milioane de lei în ianuarie – februarie 2024, cu 52% mai mari decât cele virate la Fond în aceeaşi perioadă a anului 2023.
Cum au fost cheltuiţi banii din Fondul Sănătăţii în primele două luni
Fondul Sănătăţii a efectuat plăţi în valoare de 12,3 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, cu 11% mai mari decât cele făcute în ianuarie – februarie 2023.
Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS aproape 4,3 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, cu 2% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată execuţiile Fondului comparate de Economica.net.
Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit peste 2,4 miliarde de lei în primele două luni din 2024, cu peste 7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, conform execuţiilor analizate de Economica.net.
Transferurile între unităţi ale administraţiei publice s-au ridicat la 2,18 miliarde de lei în ianuarie – februarie 2024 iar suma plătită de la acest capitol al execuţiei e cu 8% mai mare decât cea virată în urmă cu 12 luni. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, potrivit analizei Economica.net.
Cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială se apropie de 1 miliard de lei în primele două luni ale acestui an şi sunt cu 9% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net.