Taxele la Sănătate, introduse din 2023, au scăzut deficitul Fondului Sănătăţii cu 10% în primele nouă luni, care a ajuns la 3,3 miliarde de lei

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Cele mai importante concluzii în urma analizei execuţiei FNUASS în primele nouă luni

Încasările din contribuţii de asigurări sunt cu 38% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023. Ele reprezintă peste 88% din încasările totale ale Fondului Sănătăţii.

• Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, în aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru concedii şi indemnizaţii, veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, precum şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc.
• 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

Creşterea încasărilor din contribuţii de asigurări la FNUASS se datorează măsurilor oficializate de executiv începând cu octombrie 2023.
Majorările succesive ale salariului minim, eliminarea unor facilităţi fiscale, includerea tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS au condus la creşterea încasărilor din CASS în primele nouă luni cu 38%, dar Fondul a continuat să aibă deficit, a cărui valoare a ajuns la 3,3 miliarde de lei în primele 9 luni.
Reţinem că deficitul FNUASS a scăzut cu 10% în perioada analizată, în contextul reducerii cu peste 50% a subvenţiilor primite de Fond de la stat, ele reprezentând a treia sursă de venituri la Fond, şi creşterii cu 38% a încasărilor din contribuţii de asigurări de sănătate.

Iată, pe larg, execuţia Fondului Sănătăţii

Încasările totale la FNUASS depăşesc 51 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024 şi sunt cu aproape 27% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Peste 88% din aceşti bani provin din CASS reţinută angajaţilor, din CASS plătită de persoanele fizice pentru veniturile extrasalariale realizate, declarate prin intermediul declaraţiei unice, din CAM a angajaţilor şi din încasările de la persoanele fizice care se asigură opţional pentru asigurări şi asistenţă socială, arată analiza Economica.net.

Veniturile încasate la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări de sănătate depăşesc 45 de miliarde de lei în perioada ianuarie – septembrie 2024 şi sunt cu 38% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023.
Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, în aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru concedii şi indemnizaţii, veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, precum şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc.

Creşterea veniturilor la FNUASS din contribuţii de asigurări cu 38% se datorează majorării salariului minim din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 guvernul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, reiese din analiza Economica.net.

Creşterea încasărilor din CASS în primele nouă luni din 2024 se datorează următoarelor decizii guvernamentale:

Salariul minim brut pe economie a fost majorat la 1 octombrie 2023 cu 10% şi a ajuns la 3.300 de lei, iar la 1 iulie 2024 a fost majorat cu aproximativ 12% şi a ajuns la 3.700 de lei.

Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

• Salariile minime nete din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol au rămas aceleaşi de la 1 noiembrie 2023 cu cele dinainte de majorarea salariilor brute din aceste domenii, operată prin OUG 93/2023. Actualizarea nivelurilor salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol a fost necesară pentru pentru a menţine neschimbate valorile nete ale salariilor minime din aceste industrii, după ce guvernul a decis că angajaţii din domeniile antemenţionate vor plăti CASS începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, conform unei analize publicate de Economica.net.

Septembrie 2024 e nouă lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.

În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) au intrat în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat anul trecut. Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.

Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.

Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor au cotizat cu 3,7 miliarde de lei la FNUASS în perioada analizată.

Încasările din taxa clawback, suportată de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au ajuns la 3,7 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024 şi sunt cu 12% mai mari decât cele realizate în perioada ianuarie – septembrie 2023, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Suvenţiile de la stat, a treia sursă de bani la FNUASS, au scăzut masiv

FNUASS a primit subvenţii de la stat în valoare de 2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024, cu 52% mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată analiza Economica.net.

Plăţile făcute din FNUASS depăşesc 54 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024 şi sunt cu 23% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Cum au fost cheltuiţi banii din Fondul Sănătăţii

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 17,2 miliarde de lei în primele 9 luni din 2024, cu 23% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitalele publice, dar şi în alte tipuri de unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 12,5 miliarde de lei în primele 9 luni ale anului 2024, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 11 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024 iar sumele de la acest capitol sunt cu 22% mai mari decât cele virate în perioada ianuarie – septembrie 2023.  Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru asigurări şi asistenţă socială acordate asiguraţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS aproape 3,7 miliarde de lei în perioada ianuarie – septembrie 2024, cu aproape 9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.