Taxele și impozitele sunt tot mai greu de înțeles. Ce sunt „soloprenorii” sau cum faci să îți rezolvi problemele cu un click
SOLO, primul serviciu 100% digital din România de gestionare a PFA-urilor, lansat la finalul lui 2021, care oferă o soluție simplă, rapidă și ușor de înțeles pentru oricine are sau se gândește să își deschidă o afacere pe cont propriu.
Mai jos, un interviu cu Annemarie Fabian, fondator al serviciului SOLO:
Economica: Care sunt principalele măsuri cu efect asupra PFA cuprinse în OUG asumată ieri de Guvern?
Annemarie Fabian: În esență, ce se schimbă prin OUG este felul în care se calculează contribuția la sănătate (CASS). Dacă până acum contribuția se raporta la 3 plafoane de 6/12/24 de salarii minime brute, de acum înainte sănătatea se plătește pe baza venitului net. Pentru cei cu încasări mai mari de 60 de salarii minime brute (echivalentul a 16.500 de lei lunar), contribuția va fi plafonată. Viața nu se schimbă foarte mult pentru cei care au încasări sub 24 de salarii minime, sau cei care au venituri care se încadrează la norma de venit. Spre exemplu, un freelancer cu venituri lunare de 1.300 de euro va plăti taxe chiar mai mici ca în 2023 ca urmare a schimbării salariului minim.
Concret, de la cât la cât crește fiscalitatea suportată de un PFA (taxe, impozite și contribuții)?
Măsurile fiscale nu afectează în mod egal toate categoriile de venit. Pentru unii profesioniști taxele vor crește cu 15%, în timp ce pentru alții diferența va fi mai mare față de anul 2023. Spre exemplu un livrator care are încasări lunare de 5.000 de lei cheltuie în 2023 30% din bani pe taxe, iar în 2024 va cheltui 34% la aceleași venituri. Ce facem noi, la SOLO, este că ajutăm clienții să își folosească PFA-ul prin înregistrarea de cheltuieli deductibile și în final prin reducerea taxelor plătite.
PFA-urile din ce domenii de activitate sunt cel mai afectate?
Dacă la SRL-uri se creează o distincție clară între meserii – cei din industria medicală sau cei din IT vor plăti un impozit mai mare (3% în loc de 1%), la PFA-uri nu se aduc astfel de modificări prin OUG. Vor fi afectați însă cei care au venituri mai mari, prin faptul că vor plăti o contribuție la sănătate mai mare.
Există domenii de activitate unde situația PFA se îmbunătățește?
Măsurile fiscale au avut ca obiectiv creșterea taxării în vederea acoperirii deficitului bugetar. Așadar, nicio categorie de contribuabili nu a beneficiat de o relaxare fiscală. PFA-urile cel mai puțin afectate de schimbări sunt, spre exemplu, PFA-urile la normă de venit (consulțanți IT, fotografii, profesorii care fac meditații, profesioniștii din industria de coaching sau de beauty, etc.). Ce am observat după doi ani de activitate și gestionarea PFA-urilor a peste 10.000 de români, este că de cele mai multe ori profesioniștii aleg să nu înregistreze cheltuielile realizate în scopul desfășurării activității, care ar putea să le reducă taxele.
În ce condiții este mai rentabilă activitatea pe PFA decât cea pe SRL și cum schimbă noua fiscalitate această balanță?
În decizia de a lucra prin PFA sau SRL, un freelancer ar trebui să ia în considerare 3 elemente:
- Taxele și costurile de administrare pentru cele două forme de organizare;
- Accesul la bani care este instant în cazul PFA-urilor și limitat de distribuirea de dividende (de 4 ori pe an) în cazul SRL-urilor;
- Utilizarea veniturilor în scopul creditării. Veniturile din profesii independente (PFA) sunt mai bine văzute de sistemul bancar decât veniturile din investiții (SRL). Concret, acest lucru înseamnă că accesarea unui credit e mai facilă în cazul PFA-urilor.
PFA-ul este în continuare cea mai bună variantă pentru meseriile care se încadrează la normă de venit și pentru cei la început de drum care testează lucrul pe cont propriu. Pentru cei din urmă avantajul constă în faptul că te poți apuca de lucru și te poți opri aproape instant fără mari bătăi de cap.
De la ce volum de afaceri în sus nu mai merită să duci o activitate pe PFA?
În primul rând, unele meserii nu pot renunța la această formă de organizare indiferent de ce opțiuni de optimizare fiscală există (psihologii, avocații, experții judiciari etc). Consultanții trebuie să se organizeze ca SRL-uri plătitoare de profit (16%) dacă mai mult de 20% din activitatea lor este în consultanță. Pentru alte meserii, diferențe notabile între PFA și microîntreprinderi apar de la 15.000 de lei pe lună, dar și aici decizia între cele două trebuie să aibă în vedere pe langă taxele plătite și costurile și efortul administrativ.
Care sunt principalele metode prin care un PFA își poate reduce fiscaltatea suportată în mod legal?
Ca și SRL-urile sau microîntreprinderile, PFA-urile în sistem real pot înregistra cheltuieli deductibile (care au fost efectuate în scopul desfășurării activității). Prin înregistrarea de astfel de cheltuieli se reduce venitul net care constituie baza de calcul pentru impozit și sănătate și termenul de comparație cu plafonul pentru contribuția la pensie.Cele mai frecvente cheltuieli deductibile sunt:
- Cheltuieli auto (50% deductibile);
- Pensie privată (maximum 400 de euro pe an);
- Asigurare de sănătate (maximum 400 de euro pe an);
- Abonament la sală (maximum 400 de euro pe an);
- Abonament telefon, soft-uri folosite etc.;
- Laptop, telefon, căști etc.;
- Cursuri și materiale educative.
Considerați că noile reguli vor duce la o migrare dinspre SRL sapre PFA sau invers?
Ca urmare a acestor modificări fiscale, unele PFA-uri vor migra către microîntreprinderi. Acest lucru, la final, va reduce contribuțiile la pensie (CAS), spre exemplu, și va avea efectul invers față de cel scontat de autorități.Vom vedea însă și înființări mai multe de PFA-uri în domeniul medical sau cel IT, unde cota de impozitare mai mare (3%) de la microîntreprinderi, coroborată cu administrarea mai ușoară a unui PFA vor înclina balanța în favoarea formei de organizare din urmă.