Tazz: Valoarea tranzacțiilor prin platformă va ajunge anul acesta la aproximativ 300 de milioane de euro. 27% dintre livratorii cu care lucrează sunt străini. Urmează livrarea în easybox și roboți
Tazz estimează că va termina anul financiar viitor cu pierderi zero și o creștere o valorii tranzacțiilor prin aplicație cu 15-20%, față de 300 de milioane de euro cât estimează că va ava în 2023, în condițiile în care mizează că va extinde numărul orașelor unde livrează cu 10-15, față de 33 acum. Compania a raportat în perioada ianuarie – septembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, o creștere de double digits a volumului tranzacționat în platforma Tazz și o creștere record, de 27%, a numărului de parteneri înregistrați în platformă. Cea mai mare creștere a venit din zona de retail (37% ), în timp ce partenerii din zona de restaurante au avut o creștere cu 27%. Valoarea medie a comenzilor din categoriile supermarkets & markets este de 160 lei, iar a comenzilor din categoria restaurante de 85 lei. De asemenea, compania de tehnologie targetează 3,4 milioane de descărcări ale aplicației, față de 2,8 milioane acum și va decide anul viitor dacă va intra pe piața din Bulgaria.
„Este prematur să spunem, dar la taxele noi care s-au pus acum o să fie un impact și la nivel de business. Calculăm acum și căutăm căile necesare pentru a face să fie bine”, a declarat Alin Șerban, CEO al Tazz. Potrivit acestuia, compania vrea să “compenseze” pierderea de venit pe care ar simți-o altfel cei 70 de IT-ști care lucrează în compania. “Singura varianta este să scoatem banii din buzunarul nostru, dar tebuie să mai facem niște calcule”.
Întrebat fiind, dacă mai stă în picioare planul de a nu înregistra pierderi în 2024 în acest context, Șerban spune că “trebuie să găsim și alte variante, poate să creștem mai mult sau să devenim mai profitabili pe alte părți. Dar cred că dacă te duci și ceri mai multe taxe într-o economie care oricum este sufocată de taxe nu ajută. Cred că trebuie să încurajăm consumul, nu să pui taxe și mai mari”, a explicat managerul.
Tazz are 270 de angajați în cele două sedii din București și Timișoara în condițiile în care riderii (livratorii) cu care lucreaază sunt angajați ai celor aproximativ 100 de parteneri – companii cu activitatea de delivery- cu care lucrează.
27% dintre rideri sunt cetățeni străini. “Vrem să ne oprim la maximum 30%”
În momentul de față, Tazz lucrează cu aporximativ 10.000 de rideri pe lună, dintre care 27% sunt cetățeni străini. Toți sunt angajați ai altor companii.
“Toți curierii sunt angajați ai unei companii cu care noi lucrăm pe partea de livrare, iar 27% dintre ei sunt străini din țări precum SriLanka, Nepal, India. Lucrăm cu aproximativ 100 de companii cu obiect de activitate delivery pentru platforme ca Tazz, care nu fac însă plasare de forță de muncă. Nu ne interesează să lucrăm cu astfel de companii”, mai spune Șerban potrivit căruia compania investește foarte mult în trainingul acestor angajați care reprezintă esența business-ului.
Managerul spune însă că nu ar vrea să crească numărul riderilor străini, 30% din total fiind un număr maxim. “Ne dorim să ajungem la un maximum de 30% ( din curieri n.red) probabil. Avem o serie de inițiative prin care încercăm să atragem curieri români prin campaniile pe care le avem în social media și prin campaniile de PR pe care le avem. Vrem să explicăm că meseria de livrator nu este, așa cum cred unii, una în zona de jos a lanțului. Oferim tot felul de traininguri, livratorii noștri se numesc riders. Avem și corporatiști care fac asta în timpul liber, sau elevi. Am avut și rideri de peste 60 de ani”.
Un livrator poate câștiga lunar de la 3.000 de lei la 6.000 de lei în func’ie de cât lucrează.
Viitorul în delivery – livrarea cu roboți și în easy box
“Ne gândim la roboți – ca o masă pe picioare care merge purtând o cutie care se deschide cu un cod în care este pus produsul -pentru că sunt proprii pentru livrare mai ales în spațiile închise precum campusurile universitare și spațiile de birouri. Avem discuții în acest sens, dar și afară sunt în faza de beta testing. Nu cred însă că este o chestiune de masă, probabil că am putea face teste într-un an- doi”.
În viitorul mai apropiat însă, Tazz ar putea introduce în piață easy boxurile cu mâncare – Sunt foarte practice în China. Pasul firecs ca în easyboxurie pe care le avem astăzi- și asta este o inovație- să punem soldați – panouri suplimentare cu mîncare- cald și rece. Este însă la nivel de proiect.Este un lucru bun care ar putea ajuta”.
Tazz oferă livrare rapidă la o selecție de peste 15.000 de produse, care pot fi livrate din showroom-urile eMAG din 16 orașe. Pe lângă restaurante, Tazz are 900 de parteneri non-food la nivel național, printre care se numără: supermarket-uri, farmacii, florării, băcănii și alte business-uri locale. Valoarea medie a comenzilor din categoriile supermarkets & markets este de 160 lei, iar a comenzilor din categoria restaurante de 85 lei.
În ultimul an, din tatele Tazz, partenerii din platformă au majorat prețurile cu 20-40%.
Tendințe în industria de food delivery
În ultimii 5 ani, numărul de utilizatori de aplicații de food delivery s-a dublat, pe fondul pandemiei. În următorii 4 ani, statisticile estimează o creștere de 23%, cu 309 milioane de europeni care vor comanda mâncare online. În plus, în medie, se estimează o creștere constantă de 10% a pieței, până în 2027. Cifrele arată nu doar o creștere a accesului la aplicații, cât și o schimbare de preferințe și trenduri în modul în care mâncăm și trăim.
Un utilizator al aplicațiilor de food delivery din UK, printre cele mai dezvoltate piețe din EU, comandă de 9.4 ori pe lună mâncare, în timp ce un utilizator român comandă de 2.4 ori . „Asta arată potențialul pieței – ne așteptăm ca frecvența să crească major, în linie cu expansiunea industriei de e-commerce & food service”, transmite compania.
Frecvența de utilizare săptămânală a aplicațiilor de livrare rapidă în România a crescut de la 48% la 55%, în prima parte a anului, conform ultimului research de brand Tazz
Piața de food delivery își păstrează prima poziție câștigată în timpul pandemiei, având o cotă de piață de 26%, urmată de consumul în restaurante (24%), achiziția de mâncare gătită de la raioanele gastro ale supermarketurilor 12%, QSR (fara McDonald’s si KFC) 11% și self pick up (7%), conform unui studiu Hospitality Culture din februarie 2023, realizat împreună cu Tazz).