Tehnocraţii nu închid uşa după ei: Există un draft de buget pentru 2017. Vistieria ţării, zguduită la trecerea între regimuri

Pornind de la această declaraţie, ECONOMICA.NET a încercat să afle cum vor arăta finanţele ţării anul viitor, în contextul unor schimbări de anvergură, atât pe venituri, cât şi pe cheltuieli. Unele operate recent  prin legi, de Parlament, altele cuprinse în Cod fiscal, programate să se întâmple de la 1 ianuarie 2017.

În lipsa unui buget aprobat,  în primele luni din 2017 se va merge pe o extrapolare a bugetului executat pe 2016, ajustat pozitiv cu estimările de creştere economică reala de 4,3%, după 4,8% anul acesta, împărţit la 12, astfel încât să se afle cheltuiala lunară.

Schimbări mari în salariile bugetare 

Însă, o simplă extrapolare a actualului buget e puţin probabil să funcţioneze, de vreme ce  o serie de legi aprobate recent de Parlament, şi alte prevederi amanate pentru 2017 în Codul fiscal, cer o aşezare bugetară cu totul nouă pentru 2017. De aceea, Ministerul Finanţelor a făcut un draft de buget în care a luat în calcul şi influenţele legislative.

• Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din asistenta sociala in medie cu 15% – 292,31 milioane de lei

• Calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sanatate si asistenta sociala – 1,41 miliarde de lei.

• Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2017, pentru personalul din invatamant in medie cu 15% -1,89 miliarde de lei.

• Majorarea începând cu 1 decembrie 2016, cu 25% a salariilor de bază pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănatate, – 5,88 milioane de lei.

• Stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul caselor de asigurări de sănătate județene si din cadrul directiilor judetente de sanatate publica la 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – 231,27 milioane de lei.

• Stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agentiei Romana de Salvarea de Vieti Omenesti pe Mare similar cu drepturile salariale ale personalului Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta – 2,25 milioane de lei

Doar din aceste măsuri se adună un total de 4,85 miliarde de lei.

După acestea, mai vin măsuri mai vechi luate de parlament care încarcă şi ele anul viitor.

De exemplu, tăierea celor 100 de taxe, la propunerea şefului PSD, Liviu Dragnea, ar avea un impact bugetar de 1,7 miliarde de lei. Însă acesta este un rezultat brut. Liderul actualului partid de opoziţie se aşteaptă la întoarcerea a cel puţin 42% din această sumă la buget prin alte taxe, cum ar fi, de pildă, TVA.

Mai avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, a cărui aplicare determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare de circa 162,2 milioane lei anual.

Apoi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,  prin care se propune, printre altele, acordarea pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%; impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal de cca. 4,5 milioane lei.

Codul fiscal prevede scăderi de taxe la 1 ianuarie

În principal, Codul fiscal prevede revenirea TVA la cota de 19%, cum era înainte de majorarea bruscă la 24%, petrecută în 2010, eliminarea taxei pe construcţii speciale şi scăderea accizelor la carburanţi.

Promisiunile electorale

Cel puţin una, scăderea contribuţiilor sociale, este foarte probabil să se şi întâmple, de vreme ce toţi actorii sociali interni şi consilierii externi sunt de acord că România are o gravă problemă cu povara fiscală asupra muncii. Tăierea este vehiculată undeva la 5 puncte procentuale. Ministrul Finanţelor spunea recent că ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei, adică 0,95% din PIB-ul pe 2017. 

În total, măsurile prevăzute de Codul fiscal şi scăderea CAS ar aduce o scădere brută de resurse la buget de circa 1,4% din PIB. Adică jumătate din deficitul bugetar ţintă pentru 2017.