Tehnocraţii nu închid uşa după ei: Există un draft de buget pentru 2017. Vistieria ţării, zguduită la trecerea între regimuri

03 11. 2016

Inevitabila trecere de la un guvern tehnocrat la unul politic poate fi dureroasă în ce priveşte finanţele ţării. Mai ales că în ultima parte a acestui an s-au luat o serie de măsuri cu impact major în bugetul naţional. Depinzând de rezultatul alegerilor, România poate avea sau nu guvern numit de 1 ianuarie. Alegerile acestea pică exact peste perioada în care trebuia făcut bugetul pentru anul viitor. Guvernul tehnocrat nu ar avea nici un interes să se gândească la finanţele ţării după mandatul lui, însă la Ministerul Finanţelor au făcut totuşi un draft de buget pentru 2017.

“Ministerul Finanțelor Publice va realiza un draft de proiect de buget pentru 2017, “aşa cum este firesc să se întâmple. Acesta va conține estimările de venituri și cheltuieli bugetare pentru 2017 și indicatorii macroeconomici care au stat la baza calculelor. Pentru o politică fiscală responsabilă, deficitul bugetar în 2017 ar trebui să se situeze sub ținta de anul acesta. Dacă în bugetul de anul viitor s-ar lua în calcul măsurile deja aprobate de Parlament și cele în curs de aprobare, deficitul bugetar în termeni ESA ar depăși 4% din PIB”, a spus, pentru ECONOMICA.NET , ministrul Finanţelor.

Pornind de la această declaraţie, ECONOMICA.NET a încercat să afle cum vor arăta finanţele ţării anul viitor, în contextul unor schimbări de anvergură, atât pe venituri, cât şi pe cheltuieli. Unele operate recent prin legi, de Parlament, altele cuprinse în Cod fiscal, programate să se întâmple de la 1 ianuarie 2017.

Ce se întâmplă imediat după alegeri

Potrivit legii, proiectul de buget pentru anul viitor ar trebui să fie gata în preajma alegerilor. Actualul guvern a declarat că va lăsa următorului guvern sarcina să-şi facă modul de guvernare, implicit bugetul.

În lipsa unui buget aprobat, în primele luni din 2017 se va merge pe o extrapolare a bugetului executat pe 2016, ajustat pozitiv cu estimările de creştere economică reala de 4,3%, după 4,8% anul acesta, împărţit la 12, astfel încât să se afle cheltuiala lunară.

Schimbări mari în salariile bugetare

Însă, o simplă extrapolare a actualului buget e puţin probabil să funcţioneze, de vreme ce o serie de legi aprobate recent de Parlament, şi alte prevederi amanate pentru 2017 în Codul fiscal, cer o aşezare bugetară cu totul nouă pentru 2017. De aceea, Ministerul Finanţelor a făcut un draft de buget în care a luat în calcul şi influenţele legislative.

Iată, mai jos, cum arată cheltuielile suplimentare aprobate de parlament, cu efectele în 2017, defalcat pe surse:

Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sanatate (inclusiv personalul administrativa) in medie cu 15% – 1,12 miliarde de lei.

Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din asistenta sociala in medie cu 15% – 292,31 milioane de lei

Calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sanatate si asistenta sociala – 1,41 miliarde de lei.

Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2017, pentru personalul din invatamant in medie cu 15% -1,89 miliarde de lei.

Majorarea începând cu 1 decembrie 2016, cu 25% a salariilor de bază pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănatate, – 5,88 milioane de lei.

Stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul caselor de asigurări de sănătate județene si din cadrul directiilor judetente de sanatate publica la 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – 231,27 milioane de lei.

Stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agentiei Romana de Salvarea de Vieti Omenesti pe Mare similar cu drepturile salariale ale personalului Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta – 2,25 milioane de lei

Doar din aceste măsuri se adună un total de 4,85 miliarde de lei.

După acestea, mai vin măsuri mai vechi luate de parlament care încarcă şi ele anul viitor.

De exemplu, tăierea celor 100 de taxe, la propunerea şefului PSD, Liviu Dragnea, ar avea un impact bugetar de 1,7 miliarde de lei. Însă acesta este un rezultat brut. Liderul actualului partid de opoziţie se aşteaptă la întoarcerea a cel puţin 42% din această sumă la buget prin alte taxe, cum ar fi, de pildă, TVA.

O altă problemă văzută de finanţişti este reducerea procentului de diminuare a pensiei, în cazul pensiei anticipate parţiale, de la 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, la un procent cuprins între 0,15% şi 0,5% pentru fiecare lună de anticipare, stabilit în funcţie de perioada de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare, ceea ca va determina creșterea numărului de pensionari în perioada următoare, cu impact direct asupra cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de pensii de peste 200 milioane lei;

Mai avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, a cărui aplicare determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare de circa 162,2 milioane lei anual.

Apoi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prin care se propune, printre altele, acordarea pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%; impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal de cca. 4,5 milioane lei.

Codul fiscal prevede scăderi de taxe la 1 ianuarie

Codul fiscal prevede la această oră scăderi de taxe care intervin la 1 ianuarie 2017. Şi, în cazul în care România nu va avea la 1 ianuarie un guvern care să-l modifice, va intra în vigoare aşa cum e acum, guvernul tehnocrat asumându-şi că nu va modifica acest act până la depunerea mandatului.

În principal, Codul fiscal prevede revenirea TVA la cota de 19%, cum era înainte de majorarea bruscă la 24%, petrecută în 2010, eliminarea taxei pe construcţii speciale şi scăderea accizelor la carburanţi.

Scăderea unui punct de TVA ar avea un impact negativ net de circa 1,8 miliarde de lei. Eliminarea taxei pe construcţii speciale, cunoscută drept taxa pe stâlp, ar avea şi ea un impact bugetar negativ brut de 1,6 miliarde lei. Din supra-acciză s-au strâns la buget 30 de milioane de lei. Cifrele sunt valabile pentru ultimul an fiscal încheiat. Aşadar, impactul total brut, strict pe aceste trei măsuri, ar fi de 3,43 de miliarde de lei. Ar însemna 0,42% din PIB-ul anului 2017.

Promisiunile electorale

În plus, Principalele partide politice au promis scăderea TVA, a contribuţiilor sociale şi chiar a cotei unice.

Cel puţin una, scăderea contribuţiilor sociale, este foarte probabil să se şi întâmple, de vreme ce toţi actorii sociali interni şi consilierii externi sunt de acord că România are o gravă problemă cu povara fiscală asupra muncii. Tăierea este vehiculată undeva la 5 puncte procentuale. Ministrul Finanţelor spunea recent că ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei, adică 0,95% din PIB-ul pe 2017.

În total, măsurile prevăzute de Codul fiscal şi scăderea CAS ar aduce o scădere brută de resurse la buget de circa 1,4% din PIB. Adică jumătate din deficitul bugetar ţintă pentru 2017.

Aplicarea tuturor acestor măsuri va trimite România în deficit excesiv.

Articole recomandate