Tehnologia 5G pentru accelerarea digitalizării României!

Ca și până acum România stă relativ bine la conectivitate (locul 11 în 2020 în scădere față de locul 6 în 2018) și slab la utlilizarea tehnologiei informației în economie și societate: utilizarea serviciilor de Internet, integrarea tehnologiei digitale și mai ales servicii publice digitale (locul 28 păstrat consecvent și îndepărtându-se de media UE).

Tehnologia 5G – o șansă pentru accelerarea procesului de digitalizare

Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are în obiectiv mai ales conectarea obiectelor create de om cu aplicații in toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale: o șansă pentru România.

România se tot chinuie de câțiva ani să organizeze licitația 5G (în 2018 amânare pentru 2019, în 2019 amânare pentru 2020, în 2020?) și tot nu este pregătită pentru o implementare cu succes a noi tehnologii, care să producă saltul în digitalizare, în clasamentul DESI:

• Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget ar trebui rescrise pentru reducerea decalajului digital al țării noastre (DESI2020):

o Prețuri de pornire inadecvate reducerii decalajului digital. Deși prețurile par la nivel european (euro/MHz/locuitor) nu se ține seamă de decalajul digital al țării noastre și de faptul că implementarea tehnologiei 5G ar trebui să producă șocul care să ”scoată” România din coada clasamentului DESI. Oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce acest șoc.
o Plata taxelor de licențiere în 15 zile! Dacă totuși licențele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea și adoptarea rapidă a noilor servicii ar trebui ca plata licențelor se facă în câțiva ani, permițând operatorilor o acoperire rapidă.
o Tarife de utilizare a spectrului prea mari. Deși au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvențe și mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt încă prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM. Ar trebui reduse la jumătate! 
o Prezervarea competiției: Spre deosebire de licitația din 2012, documentația licitației 5G nu face referiri la folosirea noii tehnologii de către operatorii de rețele mobile virtuale și nici la roamingul național. Nu introduce stimulente pentru operatorii de rețele 5G care se obligă să găzduiască operatori de rețele mobile virtuale, importanți într-o piață care s-ar putea consolida. A se vedea vânzarea Telekom Romania!
o Securitatea rețelelor 5G: documentația ar trebui completată cu măsuri pentru securitatea rețelelor 5G, de exemplu EU Toolbox. Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la rețelele 5G, securitațea ciberbetică va fi totdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare va trebui prevăzut un cadru (agenție națională) și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice.

• Ghișeul unic on-line pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri pentru antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat (a se vedea experiența RoNet). Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) ar fi util un act (OUG, lege etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul unic on-line. Germania a făcut aceasta din 2016  și Norvegia.

Actul ar trebui să intre în vigoare înainte de licitația 5G, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM, de ex., care să opereze ghișeul unic on-line pentru autorizarea construcției de infrastructura 5G, oferind astfel garanții operatorilor că pot folosi noile licențe.

• Resurse financiare pentru stimularea implementării serviciilor 5G. Guvernul ar trebui să stimuleze financiar proiecte pilot pe baza tehnologiei 5G (orașe inteligente, sănătate, educație, etc). Ar trebui folosite fonduri din telecomunicații: rezultatul licitației 5G, excedentul bugetar al ANCOM.
• Stimularea adoptării serviciilor 5G – angajamentul executivului pentru folosirea noilor servicii. Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G și reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală.  
• Memorandumul România-SUA constituie, alături de contextul național, principalul motiv de incertitudine. România, fiind țară membră UE, ar trebui să aibă o abordare europeana. Dilema României este deci: cu sau fără fabricanții chinezi? Și aceasta pare a bloca de aproape un an acordarea licențelor 5G.

Piața mondială a fabricanțior de echipamente

Principalii furnizori mondiali de rețele de telecomunicații sunt ZTE, Ericsson, Nokia, Cisco și Huawei, în ultima vreme intrând pe piața tehnologiei 5G Samsung și NTT. Huawei este lider de piață detașat cu venituri de aproape 120 miliarde de dolari, dar trebuie luat in considerație faptul că venituirile fabricanților chinezi includ și pe cele din vânzarea de dispozitive (telefoane, tablete).

Care ar putea fi explicația pentru locurile în clasament și poziția autoritară a fabricantului Huawei? În primul investițiile pe care fabricanții le alocă pentru cercetare și dezvoltare. Și la acest capitol Huawei este lider autoritar cu circa 18 miliarde de dolari în anul 2019.

Sursa: https://www.lightreading.com/5g/the-death-of-huawei-wont-stop-the-rise-of-china/d/d-id/759970?itc=lrnewsletter_lrdaily&utm_source=lrnewsletter_lrdaily&utm_medium=email&utm_campaign=05282020

Cât de pregătiți sunt fabricanții pentru noua tehnologie se poate vedea și analizând numărul patentelor 5G înregistrate de fabricanți.

Și aici Huawei este lider, explicația trebuind căutată în investițiile pe care fabricantul le-a făcut în cercetare și dezvoltare.

Sursa: GrevB

Piața românească a fabricanților

Pe piața noastră a furnizorilor de rețele de telecomunicații sunt prezenți principalii jucători mondiali ZTE, Ericsson, Nokia, Cisco și Huawei, la care se adaugă câțiva jucători locali: Kathrein și Romkatel achiziționate anul trecut de către Ericsson și Intrarom, filală locală Intracom.

Cel mai important furnizor, prin prisma veniturilor din rețele de telecomunicații, pare a fi grupul Ericsson & Kathrein cu o cifră de afaceri estimată la aproape 350 milioane de euro în anul 2018, urmat de Huawei cu afaceri de circa 200 milioane de euro (50% din furnizarea de rețele de telecomunicații) și Nokia cu circa 100 milioane de euro.

Huawei are o prestație deosebită atât pe plan mondial dar și local, iar interzicerea acestuia de la realizarea noilor rețele 5G ar perturba serios piața noastră – competiție, prețuri, termene.

Fabricanții chinezi trebuie să participe la realizarea noilor rețele 5G din România!

Care ar fi efectele interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea noilor rețele 5G din România? Costuri mai mari, întârzieri, adoptare mai greoaie a noilor servicii, adică întârzierea digitalizării sau retrogradare în clasamentul DESI.

Dacă efectul economic al interzicerii fabricanților chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai ușor de către economii mari precum cea din SUA – piață mare (populație – circa 328 miloane locuitori, PIB – 62.800 dolari/locuitor) și unde deja s-au lansat servicii comerciale 5G anul trecut, nu același lucru se poate spune despre economiile mai mici și în diferite stadii de dezvoltare din Europa și unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.

Regatul Unit al Marii Britanii, cu o populație de circa 68 milioane locuitori și un PIB nominal de circa 41.000 dolari per capita (anul 2018), ar suporta ceva mai greu interzicerea fabricanților chinezi, de vreme ce operatorul Vodafone atenționa recent guvernul britanic asupra întârzierilor și costurilor. (LINK)

România este o țară și mai mică cu o economie în dezvoltare – circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de circa 12.500 dolari/locuitor (2018), venitul mediu de 6 euro/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că impactul interzicerii fabricanților chinezi ar fi și mai puternic: întârzieri și costuri și mai mari, adoptare mai groaie a noilor servicii, distanțarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informației în economie și societate. (LINK)

Ce ar trebui făcut?

România, care prin ANCOM, a anunțat licitația 5G pentru finele acestui an, ar trebui să se ralieze tendințelor europene permițând participarea fabricanilor chinezi la realizarea noilor rețele 5G în țara noastră, în condiții de securitate, desigur. Și pentru a depăși problemele de securitate care rezultă din memorandumul România-SUA, după modelul german, monitorizarea securității rețelelor noastre ar trebui încrednțată unei agenții naționale dedicate – CERT.ro, sau…

România ar trebui să rezolve URGENT dilema fabricanților chinezi permițându-le să participe la realizarea rețelelor 5G în condiții de securitate pentru ca ANCOM să poată lansa în consultație publică documentația licitației 5G în timp util.

Implementarea rapidă a noilor rețele 5G va conduce la digitalizarea acccelerată a economiei și societății noastre, mult clamată de guvernanți la vremuri de pandemie, la evadarea României din coada clasamentului DESI, la creștere economică imediată – investiții importante, locuri de muncă, dar mai ales progres economic pe termen lung.

Tehnologia 5G a fabricanților chinezi poate contrbui la accelerarea digitalizării României!