Telefoanele mobile ale deţinuţilor ar putea fi blocate

Potrivit proiectului de Lege privind utilizarea sistemelor destinate blocării ori întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea administraţiei naţionale a penitenciarelor, în vederea achiziţionării serviciilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va suporta, pentru perioada 2013-2017, din bugetul propriu, o sumă în cuantum de 10 milioane de lei pe an.

Suma aferentă anului 2013 se transferă ANP, integral, în termen de 30 de zile de la data aprobării cheltuielii, prin bugetul de venituri şi cheltuieli, conform legii, iar pentru perioada 2014-2017 acestea se acordă ANP, trimestrial, în cote egale, prevede proiectul.

În expunerea de motive a proiectului se arată că, pentru alegerea unei soluţii optime, au fost solicitate informaţii legate de posibilitatea de blocare şi întrerupere a radiocomunicaţiilor în perimetrele unilaţilor subordonate ANP, de la operatori economici care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

„Din analiza proiectelor tehnice furnizate de 11 operatori economici care au răspuns solicitării a reieşit că soluţia cea mai viabilă, economică şi acoperitoare din punct de vedere al numărului de unităţi care va beneficia de măsurile preconizate este cea propusă de prezentul act normativ. Se estimează că pentru o unitate mare de detenţie (peste 1.500 de detinuţi), costul achiziţionării serviciului va fi de aproximativ 10.000 euro/lună, iar pentru una de dimensiuni reduse (500 – 750 de deţinuti) de 5.000 euro/luna, în final reuşindu-se punerea în funcţiune a acestor sisteme în aproximativ 20 -25 de penitenciare”, se arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei.

În proiectul de lege se menţionează că sistemele vor fi folosite pentru secţiile de deţinere din închisori şi locurile delimitate din interiorul sectorului de deţinere al unui penitenciar la care au acces persoanele private de libertate.

„Blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor se realizează numai în scopul prevenirii utilizării neautorizate, de către persoanele private de libertate, în interiorul penitenciarului, a dispozitivelor care sunt capabile să transmită sau să primească imagini, sunete şi informaţii, inclusiv telefoanele mobile”, se mai arată în proiect.

Conform aceluiaşi articol, blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor are la bază perturbarea acestora, care poate fi efectuată printr-un semnal electromagnetic sau o modificare a însuşi mediului de propagare.

„Soluţia tehnică identificată pentru crearea perturbaţiilor electromagnetice este integrată într-un sistem a cărui funcţionare poate fi monitorizată de la distanţă. Sistemul este compus dintr-o combinaţie specifică mai multor tipuri de aparate şi, după caz, a altor dispozitive care sunt asamblate, instalate şi destinate utilizării permanente pentru blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea ANP (…)”, prevede acelaşi proiect.

Conform aceluiaşi articol, sistemul funcţionează strict în benzi de frecvenţă radio stabilite de ANCOM pentru furnizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, blochează şi întrerupe comunicaţiile dintre deţinuţi şi terţe persoane efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, funcţionează la cea mai mică putere din punct de vedere tehnic şi este instalat în locuri inaccesibile deţinuţilor.

De asemenea, acesta nu depăşeşte limitele impuse de legislaţia naţională în ceea ce priveşte expunerea populaţiei generale la undele electromagnetice, nu reţine informaţiile privind traficul, localizarea şi cele necesare pentru identificarea unui abonat sau a unui utilizator, precum şi conţinutul comunicării (imagini, sunete şi informaţii) şi nu perturbă activitatea curentă din penitenciar.

În cazul în care sistemele produc interferenţe prejudiciabile serviciilor furnizate de titularii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio, ANCOM poate dispune suspendarea ori modificarea condiţiilor tehnice de utilizare a sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în unităţile subordonate ANP.

„În situaţia în care aparatele destinate blocării ori întreruperii radiocomunicaţiilor în unităţile subordonate ANP sunt ori devin ineficiente ca urmare a propagării semnalului radio transmis prin reţelele de comunicaţii electronice, ANCOM poate stabili, în cazuri specifice, modificarea unor condiţii tehnice şi operaţionale a frecvenţelor radio alocate titularilor drepturilor de utilizare”, se mai arată în proiect.

Pe de altă parte, directorul ANP va decide, în limita sumelor disponibile, ce unităţi din subordine vor beneficia de aceste sisteme.

Printre motivele ce au dus la elaborarea acestui proiect de lege s-a avut în vedere şi faptul că a crescut numărul telefoanelor mobile utilizate de deţinuţi.

„Deşi persoanelor aflate în stare privativă de libertate nu le este permisă deţinerea şi utilizarea dispozitivelor de comunicare la distanţă, introducerea acestora în cadrul penitenciarelor s-a perfecţionat de-a lungul timpului”, se arată în expunerea de motive.

Astfel, dacă iniţial mobilele erau introduse în închisori prin pachete sau colete poştale primite de deţinuţi, disimulate în alimente şi bunuri a căror deţinere şi utilizare era permisă, ulterior acestea erau aruncate în interiorul locului de deţinere, în zonele în care deţinuţii au acces pentru desfăşurarea diferitelor activităţi, productive, recreative sau curăţenie şi întreţinere ori erau introduse de membri familiilor sau chiar de avocaţi, poliţişti sau agenţi de penitenciar.

Potrivit unei statisici prezentate în documentul citat, din 2008 până în semestrul întâi din 2013, au fost descoperite, în penitenciarele din România, 56.249 de telefoane mobile, dintre care 11.908 au fost descoperite înainte să ajungă la deţinuţi.

De asemenea, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor Legii 275/2006 prin Legea nr. 83/2010, în ceea ce priveşte introducerea infracţiunii de introducere de bunuri şi obiecte interzise în penitenciar, administraţiile penitenciarelor au sesizat organele de urmarire penală în 2591 de cazuri, pentru cercetarea acestei infracţiuni. Doar în primul semestru al acestui an, au fost sesizaţi anchetatorii pentru 444 astfel de cazuri, 11 dintre cei vizaţi făcând parte din personalul penitenciarului.