Telenovela politică românească a încins dezbaterea din Parlamentul European

După intervenţiile rezervate ale reprezentantului preşedinţiei cipriote a Consiliului UE şi comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, au susţinut discursuri despre situaţia din România piese grele ale grupurilor politice din PE, cum ar fi liderul grupului S&D, austriacul Hannes Swoboda, preşedintele ELDR, britanicul Graham Watson şi popularul Manfred Weber. De asemenea, aproximativ jumătate dintre 33 cei eurodeputaţii români au ţinut să ajungă la microfon fie pentru a da replici vorbitorilor anteriori, fie pentru a susţine cuvântări distincte, deşi numai cinci dintre aceştia erau iniţial înscrişi la cuvânt.

Mai mulţi eurodeputaţi s-au declarat de la microfon scandalizaţi de telenovela politică românească, dar şi de faptul că retorica şi acuzaţiile azvârlite de reprezentanţii grupurilor politice PPE, S&D şi ALDE nu cadrează cu o dezbatere obiectivă.

„Asistăm la o soap-opera politică”, a declarat eurodeputatul olandez neafiliat Daniel Van Der Stoep, el arătând că România face impresia unei „republici bananiere”, iar UE şi Comisia Europeană nu ar trebui să se implice „în tulburările politice” de la Bucureşti.

Preşedintele şedinţei, spaniolul Miguel Angel Martinez, a intervenit de mai multe ori pentru a cere ca vorbitorii să respecte timpul alocat şi să evite intrarea în polemici partizane care nu duc decât la o „spirală fără sfârşit”. Dezbaterea, programată să dureze circa 40 de minute, a depăşit, în cele din urmă, o oră şi jumătate.

Termenul de „republică bananieră” la adresa României a fost folosit şi de eurodeputatul popular Manfred Weber, care s-a declarat „decepţionat” de evenimentele politice din România din ultimele două luni.

El l-a acuzat şi pe premierul Victor Ponta că, deşi i-a promis preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să acţioneze pentru implementarea celor 11 cerinţe, nu numai că nu a întreprins paşii promişi, ci a încercat să facă, într-un mod total nedemocratic, atmosferă împotriva CE.

Pe de altă parte, socialistul Swoboda a subliniat că i se pare total nedreaptă folosirea termenului de „lovitură de stat” pentru a descrie situaţia din România. El a spus că i-a făcut personal reproşuri directe lui Ponta. În acelaşi context, liderul socialist a spus că PDL a încercat să aducă în mod repetat mai multe neadevăruri în dezbaterea politică europeană despre România.

Graham Watson a punctat că „niciuna dintre părţi nu este curată, nici măcar Comisia Europeană”, acuzând faptul că României i s-a impus cvorumul la referendum deşi această regulă nu se aplică în nicio altă ţară din UE.

Judith Sargentini, reprezetându-i pe ecologiştii olandezi, a arătat că dezbaterea reflectă „părtinire’. „În acest Parlament acţionăm de parcă nu ar exista decât poziţii de partid şi nu analizăm de fapt în toată complexitatea lor acţiunile unor personalităţi politice’, a spus eurodeputatul olandez.

Şi franţuzoaica Veronique Mathieu, de la formaţiunea de centru-dreapta UMP, a arătat că priveşte cu „un amestec de uimire şi de enervare la atacurile grupurilor politice, care de fapt nu arată clar despre ce este vorba”.

Ea a subliniat că mesajul principal care ar trebui să răzbată în urma discuţiilor este că democraţia în Europa nu se târguieşte, pentru că altfel „se pune în joc credibilitatea UE”.

În discuţie a intervenit şi Kinga Goncz, de la socialiştii din Ungaria, care a ţinut să atace guvernul FIDESZ al lui Viktor Orban pentru practici nedemocratice şi să acuze Comisia Europeană pentru că nu ar fi tratat obiectiv, ci cu măsuri diferite, situaţia din România şi din Ungaria.

Şi Rafaele Baldasare, un eurodeputat italian reprezentând Popolo della Liberta, formaţiunea fostului premier Silvio Berlusconi, a vorbit despre „lupta pentru putere fără precedent din România”.

„E o luptă interinstituţională în care o majoritate parlamentară încearcă să îşi subordoneze celelalte instituţii şi să le impună voinţa sa. PE şi Comisia Europeană trebuie să fie deosebit de vigilente faţă de evenimentele din România”, a concluzionat Baldasare.

Spre finalul dezbaterii a intervenit şi Corneliu Vadim Tudor, neanunţat pe lista iniţială a vorbitorilor, el ţinând să sublinieze că nu e implicat „în această ceartă ridicolă”.

„În România toate alegerile sunt furate. Aveţi încredere în ce vă spun (…) Această maşinărie de furt este controlată de serviciile secrete şi de CIA. România este o colonie americană”, a spus Vadim, acuzând că a fost fraudă şi la alegerile din 2000 când el a ajuns în turul doi al prezidenţialelor.

Comisarul european Reding a anunţat, în concluzia reuniunii, că învăţămintele care trebuie trase sunt că „încălcarea statului de drept nu ar trebui să aibă nimic de-a face cu culoarea politică”, iar UE are nevoie de un mecanism permanent de evaluare a justiţiei în toate cele 27 de state membre.

Lecţii la final au fost servite şi de către socialistul grec Charalampos Angourakis, care a arătat că această dezbatere este o „insultă la adresa poporului român”. Socialistul grec a spus că poporul român este singurul în măsură să dea o soluţie problemei politice cu care se confruntă.

La rândul său, reprezentantul preşedinţiei cipriote a Consiliului UE, Andreas Mavroyiannis, ministrul adjunct pentru Afaceri Europene al Ciprului, a spus: „Aş dori să vă amintesc, fără să contest meritul argumentelor contradictorii exprimate aici, că democraţia vine direct, după cum spunea Socrate, din neschimbarea regulilor democratice din motive de oportunism politic”.

Dezbaterea privind situaţia politică din România din sesiunea plenară de la Strasbourg a PE, solicitată de către grupul PPE la iniţiativa delegaţiei eurodeputaţilor PDL, a fost una informativă, încheindu-se fără adoptarea unei rezoluţii a forului legislativ european.