Televiziunea ARTE vrea să intre şi pe piaţa din România; CNA încurajează cabliştii să o retransmită

Economica.net
25 04. 2012
arte_80195400

Gottfried Langenstein, vicepreşedintele ARTE din Germania, şi André de Margerie, director de relaţii internaţionale ARTE, se află în România pentru a negocia distribuţia televiziunii şi pe reţelele de cablu româneşti. Cei doi au participat, miercuri, la un seminar organizat la Bucureşti, în cadrul ARTE Film Festival, eveniment la care a fost prezent şi Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

În timpul evenimentului, Gottfried Langenstein a spus că, miercuri după-amiază, oficialii ARTE se vor întâlni cu reprezentanţii marilor operatori de cablu români. El nu a precizat în mod concret dacă se va întâlnii cu reprezentanţii celor trei mari operatori de cablu – RCS&RDS, UPC şi Romtelecom -, însă a spus că aceasta este o nouă fază a negocierilor pentru distribuţia ARTE în România.

„În această după-amiază, avem o întâlnire cu operatorii de cablu. Suntem într-o nouă fază a negocierilor. Înainte era mai complicat cu distribuţia pe cablu analog, dar, odată cu digitalizarea, este mai uşor să ne plasăm canalele. Cred că noi avem un conţinut interesant şi de aceea putem continua negocierile”, a spus Gottfried Langenstein.

În România, însă, procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră are întârzieri semnificative. În august 2010, prin HG 833/2010, Executivul a decis să amâne cu trei ani, până la 1 ianuarie 2015, data încetării transmisiei analogice de televiziune, decizia fiind justificată prin scutirea cetăţenilor de a-şi achiziţiona noi echipamente în perioadă de criză şi asigurarea unui termen rezonabil de adaptare pentru operatori. Această hotărâre a fost luată de Guvern, deşi România se angajase în faţa Uniunii Europene să finalizeze procesul de tranziţie la televiziunea digitală terestră până la 1 ianuarie 2012.

Pe de altă parte, televiziunea ARTE a mai fost retransmisă în România la începutul anilor ’90, pentru o perioadă scurtă de timp. Potrivit unor surse din industria media, preţul pe abonat cerut companiilor româneşti pentru retransmisia ARTE în reţelele lor de cablu a fost unul mare, fapt care i-a făcut pe operatori se renunţe să mai difuzeze televiziunea franco-germană.

Acum, însă, negocierile au fost reluate, iar CNA încurajează cabliştii să retransmită, pe baze contractuale, ARTE.

„De 20 de ani, postul franco-german ARTE promovează programe culturale de înaltă calitate, oferind publicului o imagine de ansamblu asupra scenei culturale europene, fiind un simbol al cooperării dintre statele Europei. Nu trebuie uitat că ARTE s-a născut dintr-o puternică voinţă politică, nu trebuie să uităm că acest proiect este legat de viziunea pe care au avut-o preşedintele Franţei de la acea vreme, François Mitterrand, cancelarul german Helmut Kohl şi cunoscutul politician Lothar Späth, crearea unui canal de televiziune pentru două state diferite fiind la acel moment o premieră în istoria televiziunii. Scopul declarat atunci de iniţiatori a fost atins, acela de a promova înţelegerea reciprocă şi unitatea Europei. În toţi aceşti ani, publicul, în special cel francez şi german, dar nu numai, s-a bucurat de programele culturale difuzate, aceasta având o structură variată de la documentare, scurtmetraje, la filme, muzică şi teatru”, a spus Răsvan Popescu, prezent la conferinţa ARTE.

Potrivit lui Răsvan Popescu, din păcate, în prezent, ARTE nu este accesibil publicului românesc, „neexistând un acord între reprezentanţii postului şi principalii furnizori de televiziune prin cablu din România”.

„În acest context, este cu atât mai de apreciat modul în care a fost concepută pagina de internet a postului astfel încât să permită accesul la o serie de evenimente culturale, cum ar fi concertele sau spectacolele transmise de post. Să sperăm că, în viitor, sigur, pe baze contractuale, şi cabliştii din România vor difuza acest canal care ar putea să mai şi compenseze lacunele destul de serioase pe care le avem în reflectarea fenomenului cultural la posturile româneşti”, a mai spus Popescu.

Pe de altă parte, şi ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, şi ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, au militat, luni, într-o conferinţă de presă organizată la Ambasada Germaniei, pentru distribuirea televiziunii ARTE şi în România, precizând că acest demers este abordat în prezent „cu maximă seriozitate”.

„Mă bucur în mod deosebit să susţin această posibilitate prin care ARTE să primească în România o bază şi un teren de distribuţie cât se poate de larg, mai ales având în vedere afinităţile culturale existente atât faţă Germania, cât şi de Franţa, cu siguranţă din motive diferite”, a declarat ambasadorul Republicii Federale Germania, Andreas von Mettenheim.

La rândul său, ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a declarat că, până în anul 2015, este prevăzut ca România să treacă la televiziunea digitală terestră. „În acest sistem se va deschide astfel spectrul tuturor canalelor difuzate şi în această idee noi vom face un demers pe lângă autorităţile române ca să rezerve un loc pentru ARTE şi, bineînţeles, şi pentru TV5. Este obiectivul pe care ni l-am propus noi. Este, de altfel, şi raţiunea pentru care directorii de la ARTE, care vor fi aici (la Bucureşti, n.r.), vor avea întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor române pentru a discuta aceste aspecte”, a spus Philippe Gustin.

ARTE (Association Relative à la Télévision Européenne), creată printr-un parteneriat între Franţa şi Germania datând din 1988, s-a lansat pe 30 mai 1992. Cu sediul central la Strasbourg, ARTE are doi membri responsabili de producţia de programe şi distribuţie – ARTE France în Paris şi ARTE Deutschland TV GmbH în Baden-Baden.

De-a lungul timpului, ARTE s-a asociat cu alte televiziuni publice din Europa – RTBF în Belgia, TVE în Spania, TVP în Polonia, ORF, BBC etc. – şi este retransmisă în limbile germană şi franceză, în întreaga Europă.