„Fuziunea cu Alpha Bank, anunţată recent, ne reconfirmă angajamentul şi interesul privind România. În ceea ce priveşte regiunea (Europa Centrală şi de Est – n.r.), vedem potenţial aici. UniCredit are o prezenţă aici de peste 20 de ani. N-ar fi corect dacă n-am recunoaşte şi vântul din faţă, nefiind imuni la turbulenţele geopolitice şi schimbările care au avut loc”, și-a început Teodora Petkova, head of Central an Eastern Europe UniCredit, discursul la întrunirea anuală a CFA România.
Într-o perioadă de aproximativ 10 ani, mai exact între 2012 şi 2023, Europa Centrală şi de Est a avut o creştere medie anuală de 2,7% a produsului intern brut (PIB), faţă de un avans mediu de 1,5% la nivelul Uniunii Europene, arată Petkova în dorința de a arăta de ce banca italiană rămâne ancorată de mediul Europei Centrale și de Est (ECE).
Vorbind despre strategia de dezvoltare a băncii, Petkova a arătat că UniCredit a început o procedură amplă de simplificare a structurii băncii, simplificare menită să o transforme în ”banca viitorului în Europa”. În acest context, Teodora Petkova a precizat că se bazează pe trei piloni care să contribuie la dezvoltarea și simplificarea băncii.
Primul dintre aceștia se bazează pe faptul că în ultimii trei ani, legătura dintre bancă și client s-a estompat din cauza canalelor digitale. ”Și atunci, trebuie să replasăm clientul în centrul preocupărilor noastre. Trebuie să punem accentul pe client, mai ales că deservim acest client prin diverse canale alternative”, spune Petkova.
Un alt pilon important în strategia băncii identificat de bancheri este cel al schimbării, al restructurării cu acces puternic pe liniile de capital. Mai exact, UniCredit a decis să opereze puternic pe piața de capital, să aibă un cadru intern puternic pe zona de creditare, dar și unul adecvat de garantare, ceea ce implică diverse poziții de securitizare adoptate în ultima perioadă de bancă. Așa se explică parteneriatele recente încheiate de UniCredit cu Allianz, Mastercard, Black Rock și JP Morgan.
În concluzie, Teodora Petkova spune că UniCredit este pregătită atât pentru schimbări organice (creșteri prin forțe proprii) și anorganice (achiziții sau fuziuni gen cea dintre UniCredit și Alpha Bank). În sfârșit, după aceste ”simplificări” și eliminarea unor posturi sau chiar structuri de conducere din interiorul băncii, UniCredit va trece la digitalizare.
”Băncile trebuie să rămână relevante pentru clienți și să facem față concurenței”, spune Teodor Petkova. Tocmai de aceea apariția inteligenței artificiale este tratată cu maximum de seriozitate, iar serviciile AI vor fi cele care vor permite UniCredit să se poziționeze ca lider pe piața europeană.
Șefa pe zona ECE a UniCredit recunoaște că sistemul bancar va fi puternic afectat de AI, dar în același timp, 90% din totalul sistemului bancar va fi îmbunătățit de aplicarea AI. ”Până în 2030, la nivel global, vor fi generate suplimentar un triliard de dolari ca venituri doar din implementarea AI în sistemul bancar”.
În acest context, Petkova precizează că banca italiană analizează și aspectele etice pe care le induce utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale. Și aici există trei aspecte pe care banca le analizează, în așa fel încât în mijlocul preocupărilor băncii să rămână clientul.
Astfel, la nivel de grup există un website de 65.000 de pagini, cu 25.000 de interogări zilnice pentru accesarea de nenumărate informații bancare. ”Acum căutăm posibilitatea creării unui motor care să găsească imediat răspunsurile relevante la întrebarea clientului”.
Cea de-a doua preocupare legată de AI este cea a asistentului virtual care să permită clienților să pună întrebări legate de trecut, dar care îi pot ajuta în viitor. Cea de-a treia componentă este cea legată de evaluarea riscului în activitatea corporate și extinderea acesteia la capacități ceva mai mici, gen IMM.
UniCredit își justifică interesul pentru regiunea Europei Centrale și de Est prin faptul că 1/3 din veniturile grupului bancar italian sunt din această zonă. ”Mai exact, 30% din cifra de afaceri a grupului și 41% din totalul profitului net provin din ECE”, spune Petkova. În plus, potențialul de creștere al acestei zone este de 2,7% față de o medie de 1,5% a Uniunii Europene.